♦ Pe 9 ianuarie, gradul de umplere pentru depozitele cu gaze la nivel european era de 83%, nivel istoric în contextul în care în aceeaşi zi a anului trecut gradul de umplere era de numai 50%. ♦ Cu o iarnă neobişnuit de caldă şi cu scăderea masivă a consumului în unele cazuri, cum este şi cel al industriei din România, Europa pare acum salvată de ceea ce putea fi o iarnă foarte complicată în absenţa gazului rusesc.

„Europa a evitat la limită o apocalipsă energetică în iarna aceasta, spun economiştii şi oficialii, datorită unei ierni neobişnuit de calde şi eforturilor de a găsi surse alternative de gaze după ce Rusia a tăiat cea mai mare parte a livrărilor sale către continent“, scriu jurnaliştii de la AP News.

Recordurile de tempe­ratură au fost spulberate anul acesta în cel puţin 11 sta­te printre care se nu­mă­ră Cehia, Franţa, Olanda, Polonia şi Elveţia.

Mai departe, statisti­cile europene arată scăde­rea puternică a cererii în perioada august-noiem­brie, 2022. „Consumul de gaze la nivelul UE a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie 2022 faţă de media din perioada similară a anilor 2017-2021“, se arată într-un arti­col publicat de Eurostat, unde este amin­tit faptul că la nivelul UE ţinta de reducere a consumului de gaze a fost stabilită la 15% pentru perioada august 2022-martie 2023. „În perioada august-no­iem­brie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre. În 18 state, scăderea consumu­lui a fost peste ţinta de 15% stabilită la nivelul UE. Cel mai mult s-a redus consumul în Finlanda (circa 53%), Letonia (43%) şi Lituania (42%). Pentru România, procentul din această perioa­dă este de circa 35%.

Dar dincolo de vremea care a fost cel mai puternic aliat al Europei în reducerea dependenţei faţă de gazul rusesc, scăderea puternică a consumului pe fondul preţurilor istorice a jucat la rândul său un rol uriaş.

Analiştii de la Bruegel arată că în perioada ianuarie-noiembrie 2022, la nivelul UE 27, scăderea cererii de gaze a fost de 11% în total. În România, datele arată o reducere a consumului de 13%, cea mai mare parte a acestei scăderi fiind generată de zona in­dustrială. Aici, România a înregistrat o scădere a cererii de gaze la nivel industrial de 64%, cea mai mare din UE, deşi, para­doxal, România este al doilea mare pro­ducător de gaze din Uniune. Cu toate acestea, consumatorii industriali nu au fost în niciun fel protejaţi de scumpirea gazului, cei mai afectaţi fiind producătorii de îngră­şăminte chimice, pentru care gazul este materie primă.

Aceşti doi factori, vremea neobişnuit de caldă şi reducerea consumului, au făcut ca la acest moment depozitele de gaze europene să fie aproape pline.

De exemplu, datele disponibile pe platforma Gas Infrastructure Europe arată că pe data de 9 ianuarie, la nivelul UE, gradul de umplere a depozitelor era de 83%. Nivelul este semnificativ mai mare faţă de procentul de 50% din aceeaşi zi a anului trecut. Mai departe, şi cantităţile înmagazinate au fost cu peste 64% mai mari. România, de exemplu, avea un grad de umplere a depozitelor de 77% faţă de procentul de 51% din 2022. „Nivelul de 83% este extraordinar. De obicei, gradul de umplere din depozitele de înmagazinare începea să scadă din octombrie, iar reumplerea acestora începea în primăvară“, mai sscriu jurnaliştii de la AP News.

Mai departe, experţii din de la Bruegel, un think tank din Bruxelles, sunt de părere că vârful urgenţei a fost depăşit, chiar dacă nu se poate spune că acum criza energtică s-a terminat.