Un atac informatic asupra Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare a criptomonedelor din lume, s-a transformat într-unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din istorie, după ce hackerii au reuşit să sustragă active digitale în valoare de 6,3 miliarde de dolari în aproximativ 20 de minute. Incidentul, atribuit de experţii în securitate informatică unor grupări asociate Coreei de Nord, depăşeşte cu mult precedentele recorduri ale industriei crypto şi readuce în discuţie o întrebare care a însoţit sistemul financiar de-a lungul secolelor: cât de siguri sunt, în realitate, banii?

Atacul, raportat joi, 29 octombrie, a determinat Binance să suspende temporar retragerile, în timp ce companii precum Tether şi Circle au intervenit pentru a bloca o parte dintre activele sustrase. Aproximativ 3 miliarde de dolari au fost localizate, potrivit companiei, însă situaţia celorlalte 3,3 miliarde de dolari rămâne neclară. Binance a transmis că fondurile clienţilor sunt în siguranţă şi că va acoperi pierderile din resursele proprii, potrivit Reuters.

Investigaţiile realizate de companiile de analiză blockchain TRM Labs şi Chainalysis indică, cu un grad ridicat de încredere, implicarea unor hackeri nord-coreeni. Primele verificări efectuate de Binance au identificat un laptop compromis al unui inginer drept posibil punct de intrare în sistem, însă compania nu a atribuit oficial responsabilitatea unei anumite grupări.

Consecinţele s-au resimţit rapid pe pieţele financiare. Bitcoin a coborât până la 76.368 de dolari, cel mai redus nivel din ultimele şase săptămâni, în timp ce ether a pierdut peste 3%, iar acţiunile companiilor expuse industriei criptomonedelor au înregistrat scăderi. Incidentul este cu atât mai important cu cât valoarea activelor sustrase depăşeşte de peste şase ori fondul de rezervă de un miliard de dolari constituit de Binance pentru protejarea utilizatorilor. 

Dar furtul de la Binance nu este un caz izolat. De la transporturile de numerar dispărute din băncile centrale până la atacurile informatice care golesc portofele digitale în câteva minute, istoria financiară este marcată de jafuri spectaculoase, ale căror dimensiuni au crescut odată cu dezvoltarea tehnologiei.

De la miliardul lui Saddam Hussein la furturile de criptomonede

În martie 2003, cu puţin timp înaintea invaziei americane în Irak, aproximativ un miliard de dolari în numerar a fost retras din Banca Centrală a Irakului la ordinul dictatorului Saddam Hussein. Fiul acestuia, Qusay Hussein, şi un apropiat al regimului au organizat transportarea banilor în trei camioane. Aproximativ 900 de milioane de dolari se aflau în bancnote de câte 100 de dolari. Operaţiunea a rămas unul dintre cele mai mari jafuri bancare documentate, potrivit Guinness World Records. 

Mai bine de două decenii mai târziu, în februarie 2025, platforma de criptomonede Bybit a pierdut aproximativ 1,5 miliarde de dolari într-un atac informatic care a devenit, la momentul respectiv, cel mai mare furt de active digitale din istorie. Hackerii au compromis mecanismul de autorizare a tranzacţiilor unui portofel destinat păstrării criptomonedelor în condiţii de securitate ridicată. Compania de analiză Elliptic a apreciat atunci că incidentul ar putea reprezenta cel mai mare furt individual cunoscut din istorie, depăşind inclusiv jaful din Irak. 

Recordul Bybit a rezistat mai puţin de doi ani. Cele 6,3 miliarde de dolari sustrase acum de la Binance reprezintă de peste patru ori valoarea activelor furate în atacul din 2025, o diferenţă care ilustrează atât dimensiunea la care a ajuns industria criptomonedelor, cât şi vulnerabilităţile infrastructurii care o susţine.

Un alt episod important a avut loc în august 2021, când hackerii au exploatat o serie de vulnerabilităţi ale platformei Poly Network şi au transferat active digitale evaluate la aproximativ 610 milioane de dolari. Spre deosebire de alte atacuri, cea mai mare parte a fondurilor a fost ulterior returnată, transformând incidentul într-un caz neobişnuit în istoria criminalităţii informatice. 

În martie 2022, infrastructura Ronin Network, utilizată de jocul blockchain Axie Infinity, a fost victima unui atac în urma căruia au fost sustrase aproximativ 173.600 de unităţi ether şi 25,5 milioane de unităţi USD Coin. Valoarea furtului a fost estimată la circa 540 de milioane de dolari în centralizarea Reuters, alte evaluări plasând prejudiciul la peste 600 de milioane de dolari, în funcţie de momentul calculului, scrie Investing.com. 

Nici sistemul bancar tradiţional nu a fost ferit de asemenea atacuri. În februarie 2016, hackerii au încercat să transfere fraudulos aproape un miliard de dolari din contul Băncii Centrale a Bangladeshului deschis la Rezerva Federală din New York. Majoritatea ordinelor de plată au fost blocate, însă tranzacţii în valoare de 101 milioane de dolari au fost procesate, dintre care 81 de milioane au ajuns în Filipine, conform National Security Archive. Operaţiunea a demonstrat că infrastructura financiară convenţională poate fi vulnerabilă în faţa unor atacuri informatice sofisticate.

Diferenţa fundamentală dintre jafurile tradiţionale şi cele digitale ţine de viteza şi amploarea operaţiunilor. Dacă în 2003 transportarea unui miliard de dolari presupunea camioane încărcate cu bancnote, în 2026 transferarea unor active de peste şase miliarde de dolari a necesitat doar compromiterea unor sisteme informatice şi autorizarea frauduloasă a tranzacţiilor.

În acelaşi timp, cazul Binance arată că furtul unor criptomonede nu înseamnă neapărat şi posibilitatea utilizării lor. Emitenţii de monede digitale stabile pot bloca anumite active, iar tranzacţiile înregistrate pe blockchain pot fi urmărite de companii specializate. Totuşi, recuperarea fondurilor rămâne dificilă, în special atunci când atacatorii distribuie activele prin mai multe reţele.

Pentru industria criptomonedelor, miza depăşeşte pierderea financiară imediată. Un atac de asemenea proporţii poate afecta încrederea investitorilor în platformele centralizate şi poate determina o reevaluare a riscurilor asociate păstrării activelor digitale. Într-o industrie construită în jurul promisiunii unei infrastructuri financiare mai sigure şi mai independente, cel mai mare jaf din istorie riscă să devină şi unul dintre cele mai costisitoare teste de credibilitate.