♦ Cea mai importantă misiune a Trezoreriei Statului în anul 2026 este să revină cu emisiuni de euroobligaţiuni, dar şi să scadă dobânzile ♦ În 2025, statul român a luat de pe pieţele externe aproape 16 mld. euro prin obligaţiuni în euro şi dolari şi 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganţi bancari.

Guvernul estimează că se va împrumuta cu cel puţin 12 mld. euro de pe pieţele financiare internaţionale anul acesta în condiţiile în care necesarul de finanţare total al României în anul 2026 depăşeşte 52 mld. euro.

În 2025, România s-a împrumutat cu 19 mld. euro de pe piaţa externă, cumulat, prin eurobonduri şi plasamente private externe.

Concret, 12-14 mld. euro pe an este volumul anticipat al emisiunilor de euro­obli­gaţiuni pentru perioada 2026-2028, potrivit unui document al Ministerului Finanţelor analizat de ZF.

„Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare“, se menţionează în documentul Ministerului Finanţelor legat de programul de eurobon­duri pe pieţele externe, analizat de ZF.

Necesarul de finanţare total anticipat de Guvern pentru anul 2026 este de 265-275 mld. lei (52-54 mld. euro, echivalent), Ministerul Finanţelor urmând să obţină această sumă şi prin împrumuturi în lei şi valută pe piaţa internă şi internaţională, suma finală depinzând de proiecţia bugetară, după cum a spus Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului. El a adăugat că guvernul Bolojan discută zilele acestea bugetul pe 2026 şi indicatorii macroeconomici care vor fi folosiţi în construcţia bugetară.

Cea mai importantă misiune a Trezoreriei Statului în anul 2026 este să revină cu emisiuni de euroobligaţiuni prin care să atragă sume importante prin împrumuturi externe, dar şi să scadă dobânzile la aceste finanţări.

An de an deficitele bugetare au fost tot mai mari, astfel că datoria publică a explodat la peste 50% din PIB, faţă de doar 12% din PIB în urmă cu 15 ani. Iar principala preocupare este refinanţarea datoriei publice, precum şi finanţarea deficitului bugetar, care ar trebui să fie totuşi ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an, de peste 8% din PIB în ultimii doi ani.

Partea paradoxală este că, având deficite mari şi datorie publică în creştere, în ultimii ani, România a devenit un client din ce în ce mai important pentru marile bănci de investiţii, ajungând în poziţia de emitent constant de obligaţiuni externe, în special pe euro, dar şi în dolari, ceea ce i-a permis să se împrumute pe termene din ce în ce mai lungi şi la randamente avantajoase, uneori.