Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a aprobat pe 1 martie 2023 un memorandum prin care mandatează reprezentanţii statului în adunarea generală a companiilor cu capital majoritar de stat pentru solicitarea ca minim 90% din profitul net al anului 2022 să fie distribuit sub formă de dividende. Guvernul a confirmat aprobarea memorandumului pentru ZF.

Memorandumul, semnat de Ministrul Finanţelor Adrian Câciu şi aprobat de premier, şi care a fost aprobat în şedinţa de miercuri, menţionează că “prin legea bugetului de stat pe anul 2023 au fost prevăzute venituri din dividende/vărsăminte la bugetul de stat reprezentând 90% din profitul net aferent exerciţiului financiar 2022 al societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi al regiilor autonome”.

Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, spune că memorandumul nu este o surpriză întrucât Executivul are în continuare nevoie de bani iar companiile de stat au avut profituri foarte bune în 2022. Miercuri la BVB memorandumul anunţat că urmează să fie discutat în şedinţă nu a avut impact. Romgaz a urcat cu 0,25%, acţiunile Nuclearelectrica s-au apreciat cu 1,5%, Transgaz a scăzut, iar FP – cu deţinerea de 20% din Hidroelectrica, a stagnat. Conpet a urcat cu 0,5% iar Oil Terminal a scăzut cu 1,35%.

“În aceste condiţii se continuă politica stabilită prin Legea bugetului de stat nr. 368/2022 şi prin memorandumurile similare aprobate în anii precedenţi. În Legea bugetului de stat nr. 368/2022 veniturile nefiscale sunt estimate la 1,5% din PIB în anul 2023, în principal, ca urmare a colectării dividendelor de la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi a vărsămintelor de la regiile autonome din majorarea procentului de repartizare a dividendelor/vărsămintelor, reprezentând 0,6% din PIB (9,7 mld lei)”.

Guvernul trebuie, în teorie, să ajungă cu deficitul bugetar sub ţinta de 3% din PIB, până în 2024, conform asumărilor în faţa Comisiei Europene. Pe lângă majorarea PIB, care ar face ca şi deficitul să se micşoreze prin comparaţie, guvernul are nevoie şi de mai multe venituri la buget sau de încetinirea creşterii cheltuielilor. Structura bugetară nu lasă însă loc de manevră pe partea de cheltuieli, pentru că mai bine de trei sferturi din banii cheltuiţi de stat sunt salarii, pensii, dobânzi la datoria publică şi cheltuieli cu bunuri şi servicii, adică cheltuieli rigide, greu de frânat.

În aceste condiţii, guvernul se uită la creşterea veniturilor mai degrabă decât la scăderea cheltuielilor bugetare, motiv pentru care a crescut şi unele taxe începând cu ianuarie anul acesta. În 2023 însă creşterea taxelor începe să iasă din discuţii, pentru că toate cele patru rânduri de alegeri electorale vin în 2024. Nici încetinirea economică preconizată în 2023 nu ajută bugetul de stat, aşa că profiturile mari din energie obţinute de giganţii statului precum Hidroelectrica au Nuclearelectrica reprezintă o resursă bună pentru creşterea veniturilor nefiscale ale statului, aşa cum şi guvernul menţionează în documentul citat.

Bugetul statului a înregistrat un deficit de 5,7% din PIB în 2022, în scădere faţă 2021, dar rămâne totuşi un deficit altădată considerat mult peste linia roşie. În 2021, deficitul bugetar a fost de 7,1% din PIB, în vreme ce în 2020, an sufocat de cheltuielile cu pandemia, deficitul public a fost de 9,6% din PIB. Pentru 2023, statul şi-a propus un deficit de 4,4% din PIB şi în 2024 să ajungă la sub 3% din PIB.

“În acest sens, propunem mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, pentru a analiza şi a hotărî repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2022 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu ocazia aprobării situaţiilor financiare ale anului respectiv. Prevederile prezentului Memorandum nu sunt aplicabile societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome care nu aplică prevederile O.G. nr. 64/2001 şi care prin legi speciale au reglementat un alt mod de repartizare a profitului. În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba, cu avizul Ministerului Finanţelor, prin Memorandum mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz, pentru a hotărî repartizarea unei cote mai mici de 90% din profitul net realizat al anului 2022 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu respectarea prevederilor O.G. nr. 64/2001”.

Pe vremea Guvernului Tudose şi al Executivului Dăncilă din urmă cu câţia ani statul român a solicitat 90% din profiturile companiilor din subordinea, ceea ce i-a bucurat pe termen scurt pe investitorii de la BVB. Însă analiştii au atras atenţia că astfel de repartizări pot afecta planurile de investiţii ale companiilor.​​