Atragerea şi păstrarea talentelor sunt preocupări majore pentru angajatorii din întreaga lume, însă mai mult de o treime (35%) dintre angajaţi sunt susceptibili să renunţe la locul de muncă în următoarele 12 luni, Generaţia Z (38%) şi milenialii (37%) fiind cei mai predispuşi să plece, potrivit studiului EY 2023 Work Reimagined Survey.

Sondajul subliniază o neconcordanţă între aşteptările şi motivaţiile angajaţilor şi cele ale angajatorilor. Majoritatea angajatorilor (58%) consideră că încetinirea creşterii economice reduce probabilitatea ca angajaţii să demisioneze, dar mai puţin de jumătate (47%) dintre angajaţi sunt de acord cu această idee, iar 22% nu sunt de acord.

„Recunoaştem şi în România acelaşi tip de tensiuni, ca oriunde în lume. Pe de o parte, angajatorii încearcă să găsească cheia rezolvării acestora prin încercări, lecţii extrase din greşeli, dar şi consultări constante cu angajaţii lor. Pe de altă parte, dinamica pietei muncii impune, la fel de mult ca în ultimii ani, nu doar ca angajatorii să fie atenţi la nevoile angajaţilor, ci şi să anticipeze schimbarea priorităţilor acestora”, spune Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Înaintea pandemiei, 53% dintre toţi respondenţii credeau că balanţa puterii la locul de muncă era deţinută de angajatori şi doar 24% de angajaţi. Până în 2022 (mijlocul pandemiei), diferenţa era de 44% pentru angajatori faţă de 37% pentru angajaţi. Astăzi, diferenţa este de 46% pentru puterea angajatorilor faţă de 32% pentru angajaţi.

Studiul a sondat opiniile a peste 17.000 de angajaţi şi 1.575 de angajatori din 22 de ţări şi 25 de sectoare industriale la nivel global şi arată că schimbarea raportului de forţe la locul de muncă rămâne în favoarea angajaţilor, în ciuda încetinirii creşterii economice.

În continuare, salariul a rămas principala preocupare a angajaţilor (35%).

În schimb, el se clasează pe locul al treilea în topul preocupărilor angajatorilor, care se concentrează mai mult pe atragerea de noi talente (37%) şi pe păstrarea talentelor (34%), ceea ce demonstrează o neconcordanţă între priorităţi la locul de muncă.

Angajatorii riscă, de asemenea, să supraestimeze influenţa flexibilităţii ca stimulent pentru a atrage noi talente. Potrivit rezultatelor, 84% dintre angajatori consideră că oferirea de flexibilitate va avea un impact pozitiv asupra capacităţii lor de a recruta talente, însă doar 63% dintre angajaţi sunt de acord. Acest lucru este valabil mai ales pentru angajaţii din domeniul cercetării, a căror muncă se bazează în mod tradiţional şi în principal pe utilizarea analizei sau a expertizei în domeniu într-un cadru profesional de birou.

Flexibilitatea este acum o aşteptare de la sine înţeleasă, mai mult de o treime dintre talente dorind să lucreze complet de la distanţă.

Sondajul arată şi un decalaj clar între optimismul angajatorilor şi cel al angajaţilor în ceea ce priveşte alinierea conducerii cu privire la noile modalităţi de lucru. În timp ce 73% dintre angajatori sunt de acord că managerii şi conducerea sunt aliniaţi în ceea în privinţa noilor modalităţi de lucru (de exemplu, programul de lucru, timpul liber, munca la distanţă şi munca hibridă), doar 55% dintre angajaţi sunt de acord.

Cu toate acestea, apare un aspect pozitiv pentru organizaţiile care demonstrează calităţi de leadership empatic. Angajaţii care raportează niveluri ridicate de încredere, autonomie şi grijă din partea conducerii au de 2,3 ori mai multe şanse de a fi de acord cu faptul că firma lor a gestionat cu succes presiunile externe în ultimii doi ani şi au cu 40% mai puţine intenţii de a demisiona.

În timp ce potenţialul inteligenţei artificiale generative (GenAI) este încă în curs de realizare, există un impuls tot mai mare şi o perspectivă în general pozitivă asupra modului în care tehnologia va avea un impact asupra noilor modalităţi de lucru, 48% dintre angajaţi anticipând că GenAI va îmbunătăţi flexibilitatea şi 84% dintre angajatori utilizând în prezent sau plănuind să utilizeze GenAI în următoarele 12 luni.

Deşi atât angajaţii, cât şi angajatorii au clasificat „învăţarea şi dezvoltarea de noi competenţe" ca fiind factorul numărul unu pentru a se asigura că angajaţii prosperă în noile moduri de lucru, doar 18% dintre angajatori intenţionează să ofere cursuri de formare pentru dezvoltarea de competenţe în GenAI.