Creşterea accelerată a preţului petrolului riscă să reaprindă presiunile inflaţioniste în economia României, cu efecte directe asupra consumului şi asupra perspectivelor de creştere economică. O scumpire persistentă a petrolului de 10% se transmite în inflaţie cu aproximativ 0,4-0,5 puncte procentuale, iar evoluţiile recente ale pieţei indică deja o presiune mult mai amplă asupra preţurilor.

Înainte de declanşarea conflictului, preţul petrolului a înregistrat o creştere de aproximativ 30%, evoluţie care schimbă semnificativ perspectivele privind dinamica inflaţiei. În aceste condiţii, rata inflaţiei ar putea fi cu 1,3-1,5 puncte procentuale peste nivelul estimat anterior izbucnirii conflictului, explică Ciprian Dascălu, economist şef, BCR.

„O creştere de 10% a preţului petrolului în inflaţie se vede în inflaţia României, presupunând că aceasta este persistentă, adaugă la inflaţie 0,4-0,5 puncte procentuale. Înaintea declanşării războiului am văzut o creştere de 30% a preţului petrolului. Faţă de scenariul de bază putem vedea o inflaţie adiţională de 1,3-1,5 puncte procentuale, peste ce estimam înainte de conflict”, a declarat Ciprian Dascălu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Transmiterea acestor şocuri în economie este rapidă, având în vedere rolul energiei în lanţurile de producţie şi distribuţie. Costurile mai mari cu combustibilii şi energia se reflectă în preţurile bunurilor şi serviciilor, ceea ce reduce puterea de cumpărare a populaţiei şi pune presiune pe consumul intern, unul dintre principalii piloni ai creşterii economice.

„Implicit, acesta are un efect negativ asupra consumului şi într-o anumită măsură o să se vadă şi probabil o nevoie de sau o încetinire sau ajustare în jos a estimărilor de creştere economică”, mai spune economistul şef al BCR.

Impactul final asupra inflaţiei şi asupra politicii monetare depinde însă în mare măsură de evoluţia conflictului şi de durata tensiunilor din piaţa petrolului. Dacă blocajele din piaţa energetică persistă câteva luni, presiunile asupra preţurilor ar putea deveni generalizate în economie.

„Dacă vom vedea o revizuire a ratei inflaţiei, aceasta va depinde foarte mult de durata şi intensitatea conflictului. Dacă blocajul acesta pe piaţa petrolului se prelungeşte la câteva luni, evident cam toate preţurile în economie care au ca input produsele energetice se vor ajusta”

În acest context, anticipaţiile inflaţioniste riscă să se deterioreze, ceea ce ar complica şi mai mult deciziile de politică monetară. Chiar dacă presiunile vin în principal din zona ofertei, menţinerea unor niveluri ridicate ale inflaţiei ar reduce semnificativ probabilitatea unei relaxări a dobânzilor în a doua parte a anului.

„Anticipaţiile inflaţioniste se vor ajusta implicit în sus şi la un moment dat, chiar dacă avem un joc de ofertă, va fi mult mai puţin probabil să vedem o reducere a ratelor de dobândă către a doua jumătate a acestui an”, a mai declarat Ciprian Dascălu la ZF Live.

Pentru economia românească, evoluţia pieţei petrolului devine astfel un factor critic pentru dinamica inflaţiei, consumului şi creşterii economice, într-un moment în care perspectivele macroeconomice sunt deja marcate de incertitudine.