Conferinţa de la Brema a stabilit agenda strategică a ESA pentru următorii 15 ani, marcând o reorientare clară către Lună. După o perioadă în care atenţia se îndrepta preponderent spre Marte, Luna revine în centrul interesului marilor puteri spaţiale, scrie La Stampa.

Această direcţie se bazează pe viziunea europeană „Moon Village”, lansată în 2015, care a pus bazele colaborării internaţionale pentru proiectele lunare. Acum, prin parteneriatul strategic cu NASA în cadrul programului Artemis, această viziune se materializează, oferind astronauţilor europeni şansa de a participa direct la misiuni pe suprafaţa lunară.

Reprezentanţii ESA au anunţat la Brema că trei locuri în primele misiuni Artemis cu echipaj uman sunt rezervate pentru astronauţi europeni. Includerea unui astronaut italian este considerată o certitudine, datorită rolului crucial pe care Italia, alături de Germania, îl joacă în proiect. Aceste două ţări sunt responsabile pentru dezvoltarea unor tehnologii critice, precum module orbitale pentru viitoarea staţie lunară şi capsule de transport marfă.

În prezent, corpul de astronauţi al ESA include patru italieni cu profiluri diverse:

-Luca Parmitano (49 de ani): Un veteran implicat direct în dezvoltarea programului Artemis.

-Samantha Cristoforetti (48 de ani): Coordonatoarea proiectului pentru o capsulă europeană recuperabilă.
-Anthea Comellini şi Andrea Patassa: Inginer, respectiv pilot al Forţelor Aeriene, ambii selectaţi în promoţia din 2022.

Deşi nu există decizii finale, specialiştii anticipează că trio-ul european va fi format, cel mai probabil, dintr-un astronaut german, unul italian şi unul francez, toţi provenind din generaţia selectată în 2009. Deocamdată, speculaţiile rămân deschise, având în vedere că NASA nu a anunţat încă nici măcar componenţa echipajului pentru Artemis 3, misiunea care ţinteşte o aselenizare în perioada 2027–2028.

Piesa centrală a implicării europene în programul lunar este staţia orbitală Gateway, un avanpost esenţial pentru viitoarele misiuni. Aproximativ două treimi din această structură complexă sunt dezvoltate în Europa, cu o contribuţie majoră din partea Italiei, prin compania Thales Alenia Space.

Primul modul construit în Europa, HALO, a fost deja expediat din Torino către Statele Unite şi urmează să fie lansat în 2027 cu o rachetă Falcon Heavy. Alte module, precum I-HAB, vor urma în anii următori. „Gateway reprezintă 90% din drumul spre Lună”, a afirmat astronautul Luca Parmitano, subliniind importanţa strategică a acestei staţii.

Deşi participarea europeană este certă şi în creştere, calendarul exact rămâne prudent. Experţii estimează că un astronaut ESA ar putea ajunge pe orbita Lunii după anul 2030, iar o aselenizare propriu-zisă ar fi posibilă abia în cadrul misiunilor Artemis 4 sau Artemis 5.

Cu toate acestea, deciziile luate la Brema marchează o transformare fundamentală: Europa evoluează de la statutul de partener tehnologic la cel de jucător activ şi protagonist în noua eră a explorării lunare.