Preţul gazelor în Europa a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transporturile energetice şi a afectat producţia de gaz natural lichefiat. În doar câteva zile, preţurile au crescut cu aproximativ 53%.

Situaţia este agravată de blocajele din transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz şi de atacurile asupra Qatarului, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat din lume. „Este o lovitură dublă. Europa abia ieşea dintr-o criză energetică industrială, iar acum apare următoarea”, a declarat Henning Gloystein, expert în energie la Eurasia Group, companie de analiză a riscurilor globale.

Semnele competiţiei tot mai puternice pentru gaz au apărut deja pe piaţa globală. Cumpărătorii asiatici depăşesc licitaţiile din Europa, determinând chiar şi petrolierele care se îndreptau iniţial spre Europa să se redirecţioneze către Asia.

Miercuri, un petrolier încărcat cu gaz natural lichefiat din Nigeria, care avea ca destinaţie Franţa, a fost redirecţionat către Asia. Nava BW Brussels a făcut o întoarcere de 180 de grade în Oceanul Atlantic şi s-a îndreptat spre Capul Bunei Speranţe, către pieţele asiatice, potrivit companiei de analiză Kpler.

Episodul arată clar că statele asiatice sunt dispuse să plătească mai mult pentru a atrage transporturile de GNL.

În acelaşi timp, Europa intră în această perioadă cu rezerve de gaze mult mai mici decât de obicei. Depozitele de gaze din Europa sunt umplute în proporţie de sub 30%, faţă de o medie de aproximativ 45% pentru această perioadă a anului, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, organizaţia care monitorizează stocurile de gaze din UE.

„Stocurile nu au fost niciodată atât de scăzute în această perioadă a anului”, au explicat pentru sursa citată specialiştii în domeniul politicilor energetice. „Reumplerea depozitelor pentru iarna următoare începe acum. Dacă trebuie făcută la aceste preţuri, ar fi o povară uriaşă pentru Europa”.

Deşi Uniunea Europeană şi-a redus dependenţa de gazul rusesc după 2022 şi a început să importe mai mult gaz din SUA şi Norvegia, continentul rămâne vulnerabil la fluctuaţiile pieţei globale de gaz natural lichefiat, transportat cu nave.
Economiştii avertizează că preţurile mai mari la energie ar putea creşte considerabil inflaţia şi ar putea încetini creşterea economică, mai ales în ţări precum Germania şi Italia, care depind mai mult de importurile de gaz.

Philip Lane, economistul-şef al Băncii Centrale Europene, a atras atenţia că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca „o creştere substanţială a inflaţiei determinate de energie şi o scădere bruscă a producţiei”.

Chiar şi aşa, preţul actual al gazelor – aproximativ 48,77 euro pe megawatt-oră – rămâne mult sub nivelul record de 340 euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022.

Analiştii spun că guvernele europene ar putea fi nevoite să ia măsuri de urgenţă dacă preţurile continuă să crească. Printre opţiunile discutate se numără revenirea temporară la producţia de energie pe bază de cărbune, amânarea unor măsuri climatice sau utilizarea mai intensă a energiei nucleare din Franţa.

„Europa a fost întotdeauna flexibilă în perioadele de criză”, a declarat europarlamentarul german Peter Liese, care s-a arătat optimist că pot fi găsite soluţii.

Pe termen lung însă, liderii europeni insistă că soluţia este reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea investiţiilor în energie curată. „Oriunde depinzi de combustibilii fosili, eşti mereu vulnerabil la şocuri de preţ. Aceasta este încă o dovadă că Europa trebuie să devină mai puţin dependentă de ei”, a spus europarlamentarul german.