Analiştii Erste Bank, proprietarul BCR, estimează că Banca Naţională a României va menţine dobânda de politică monetară la 6,50% până în mai 2027, iar inflaţia va ajunge la 5,9% la sfârşitul anului, comparativ cu 10,9% în luna mai.

 

”Creşterile ratelor par puţin probabile într-o economie slabă care funcţionează cu un decalaj de producţie negativ. Gestionarea mai strictă a lichidităţii prin licitaţii de depozite ar putea ridica rata efectivă peste nivelul actual de 5,50% al facilităţii de depozit, dar acesta nu este scenariul nostru de bază şi ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul valutar decât presiuni inflaţioniste reînnoite”, scriu analiştii. 

 

Ei se aşteaptă  la o decelerare bruscă a inflaţiei în lunile de vară, determinată de efecte de bază favorabile, în timp ce evoluţiile recente ale petrolului sugerează că preţurile globale la combustibili ar putea oferi o uşurare suplimentară pe termen scurt. În acelaşi timp, o depreciere suplimentară a leului rămâne un risc în creştere pentru perspectivele inflaţiei, deşi, deocamdată, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacţionare.

 

”Inflaţia de bază a atins 8,5% de la an la an în mai şi anticipăm o scădere la 5,6% până la sfârşitul anului”, se arată în raport.  

 

BNR anticipează o redresare modestă a activităţii economice în trimestrul 2 din 2026, după stagnarea din trimestrul 1. Se preconizează că o creştere anuală mai mare va fi susţinută de îmbunătăţirea vânzărilor cu amănuntul, o activitate mai intensă în construcţii şi o stabilizare treptată a cererii interne, deşi evoluţiile rămân inegale între sectoare.

 

În ceea ce priveşte inflaţia, banca centrală anticipează că inflaţia generală ar putea scădea uşor în iunie 2026 şi reiterează că se aşteaptă o scădere substanţială în trimestrul 3, în principal din cauza efectelor estompate ale liberalizării anterioare a preţurilor la energie electrică şi ale creşterilor impozitelor indirecte. În ciuda acestei perspective de dezinflaţie pe termen scurt, BNR continuă să considere riscurile inflaţioniste ca fiind ridicate şi rămâne prudentă pe fondul incertitudinilor geopolitice, de piaţă energetică şi de politică fiscală continue. Instabilitatea politică internă a adăugat un alt nivel de incertitudine.