De la mijlocul lunii martie, adaptarea a devenit cuvântul de ordine în mediul antreprenorial românesc, întrucât businessurile se confruntă cu măsurile de carantină şi distanţare socială. Start-up-urile şi afacerile la început de drum sunt printre cele mai afectate, în contextul în care au mai puţine de arătat investitorilor şi clienţilor dacă nu au deja un produs, însă pentru celelalte, această criză s-ar putea dovedi furtuna perfectă pentru a veni cu un produs sau serviciu disruptive.

„Mulţi s-au adaptat, au reuşit să se adapteze. Ne uităm încontinuu atât în baza noastră de clienţi, cât şi la ceea ce învăţăm de la companiile care nu sunt clienţii noştri şi încercăm să înţelegem cum îşi continuă activitatea. Mulţi au schimbat total modelul de afaceri. Unii fac acelaşi lucru ca şi până acum însă servesc de la distanţă clienţii. Alţii şi-au adaptat modelul de afaceri folosind resursele disponibile pentru a avea activitate”, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment la Telekom România, într-o intervenţie în cadrul videoconferinţei ZF IT Generation.

Din perspectiva finanţatorilor din ecosistemul românesc de startup-uri, această criză este cea mai mare din acest secol, fiind precedată în istoria recentă doar de Marea Depresie din anii `30 ai secolului trecut. La acel moment, industria fondurilor de investiţii de tip venture capital nu exista, ceea ce înseamnă că acesta este primul test major prin care trec jucătorii din piaţă. „Criză aşa cum este aceasta noi nu am mai văzut, este una mult mai violentă şi va fi mai adâncă şi mai lungă decât cea din 2007-2009. O criză similară a fost Marea Depresie, dar atunci nu exista industria de venture capital, pentru că aceasta s-a născut acum 60 de ani, deci noi ca industrie nu ştim cum este o astfel de criză, sunt teritorii necunoscute”, a explicat Dan Mihăescu, fondator şi managing director al GapMinder, unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din România, cu un portofoliu total de 45 milioane dolari.

În baza calculelor de până acum, fondurile din România estimează că efectele măsurilor de carantină şi distanţare socială vor mai dura câteva luni, iar revenirea completă ar putea dura chiar şi trei ani. „Ştim că situaţia actuală nu este ceva simplu şi scurt. Va dura mult. E ceva ce va influenţa foarte mult ce se întâmplă la nivel macroeconomic, inclusiv ecosistemul de start-up-uri. Estimăm că va mai fi o perioadă de distanţare de 6 luni, poate, după care credem că va începe o perioadă de relansare cam de un trimestru. Şi apoi revenirea poate merge cel puţin patru trimestre, iar acesta este un scenariu mediu. Am citit studii care arată chiar şi o prelungire a crizei undeva până în T3 2023 în Europa. Normal că va influenţa ecosistemul de start-up-uri. E liniştea dinaintea furtunii. Cred că este o perioadă foarte bună pentru ajustări, oportunităţi de a ne evalua şi de a fi puţin mai umili”, a spus Mihăescu.

Cu toate acestea, ecosistemul de start-up-uri este conectat la zona hi-tech şi la transformarea digitală, ceea ce ar putea ajuta la decuplarea parţială faţă de condiţiile macroeconomice generale. Şeful GapMinder a subliniat că în ultimii 10 ani activitatea fondurilor de tip venture capital şi a start-up-urilor în Europa a crescut de 7 ori, iar acest trend ar putea continua, chiar dacă la o altă intensitate pentru moment.

Radiografia declinului

În urma unui studiu realizat în rândul propriilor clienţi şi parteneri din mediul antreprenorial, Telekom România a descoperit că peste 40% dintre start-up-uri reclamă deja o încetinire a ritmului de înrolare de clienţi noi, în timp ce 20% au început deja să piardă clienţi şi peste 25% au deja probleme cu finanţările pe care le au sau cu atragerea de noi finanţări.

„Problema cea mai mare este scăderea veniturilor, întrucât peste 35% dintre ele au deja o scădere a veniturilor. Mai mult, am observat că în T1 avem cu 35% mai puţine noi companii înfiinţate. Dacă sumarizez, principala nevoie a companiilor şi a start-up-urilor este legată de reducerea costurilor, începând cu cele neesenţiale. Principala provocare este mutarea activităţii în online, utilizarea instrumentelor de colaborare cât mai optim , cât mai eficient pentru a putea deservi clienţii mai departe”, a spus Ghiman. Pentru a se adapta, aproximativ 75% dintre start-up-uri şi-au continuat activitatea cu noi instrumente de lucru, în timp ce 30% dintre ele resimt deja un impact în activitatea lor, iar circa 25% dintre start-up-uri au fost nevoite să trimită o parte dintre angajaţi în şomaj tehnic.

Early Game Ventures, alt fond de venture capital important din România, atrage atenţia asupra declinului înregistrat la nivelul volumului de tranzacţii care se îndreaptă spre finanţatori.

 „Indiferent de declaraţiile din presă, se vede în piaţă o încetinire a ritmului de tranzacţii, o frică a start-up-urilor de a veni spre investitori. S-a schimbat atitudinea. Foarte mulţi fondatori evită astfel de discuţii în momentele de incertitudine maximă pentru că nu au un răspuns la întrebările câţi bani ridici şi la cât evaluezi. Probabil folosesc acest timp să se gândească, dacă e momentul oportun să ridice o finanţare acum ori să amâne un an sau mai mult. Noi constatăm o reducere a numărului de start-up-uri care ne contactează în această perioadă”, a explicat Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures.

Ce nu caută marii investitori

Incertitudinea fără precedent care se aşterne în mai multe colţuri din economia globală îi determină pe marii investitori din ecosistemul de start-up-uri să ia o poziţie prudentă şi să nu investească în proiecte sensibile la crize. În acelaşi context, cele două fonduri de investiţii de tip venture capital vânează în continuare proiectele de tip big tech, care aduc o inovaţie tehnologică reală, poate chiar disruptivă. Mai mult, finanţatorii atrag atenţia asupra necesităţii unui plan solid, de la care start-up-ul nu ar trebui să se abată nici în perioade de criză, ci doar să-l adapteze. Unele dintre proiectele pe care le evită fondurile sunt cele care întorc tot proiectul în loc doar pentru a obţine profituri în mod oportunist. „Ce nu ne place să vedem sunt nişte pivotări premature. Nu ne place ca o companie să reacţioneze într-un mod panicat la o schimbare de context. Am investit mereu în companii cu un plan solid, care ştiu ce vor să facă. Indiferent ce criză apare, ele trebuie să continue pe drumul pe care îl au. Să ai o strategie înseamnă să ştii să spui nu – nu să spui da la fiecare microoportunitate laterală care apare pe drum. În venture capital există mereu o doză de oportunism. Dacă o să vină mâine un start-up care pare o investiţie solidă, o să o facem. Noi avem totuşi nişte teze de investiţii, căutăm activ start-up-uri în industrii care sunt de interes pentru noi”, a spus şeful Early Game Ventures.

Dan Mihăescu, şeful GapMinder, a adus în discuţie şi subiectul aşa-numitelor „fake tech”, referindu-se la companii care încearcă să se vândă drept companii de tehnologie, dar nu aduc de fapt inovaţie, ci doar au integrat tehnologia în activitatea lor. Cu toate acestea, unele dintre ele pot aduce valoare în economie, iar acelea ar trebui să îşi găsească finanţatorul potrivit în ecosistem. „Există şi fake tech, cum e WeWork, un business din imobiliare care s-a agăţat de zona de tech. Fundamentele nu se schimbă. Nu ne uităm la fake tech, nu ne uităm la magazine online care livrează hârtie igienică doar pentru că a crescut consumul, nu căutăm asta. Nu toate start-up-urile trebuie să caute bani de la noi. Noi suntem la 45 milioane de dolari. După care există fonduri mai mici, bune şi agile cu care lucrăm , după care există angel investors. Există oportunităţi pentru start-up-uri să vorbească şi cu astfel de investitori. E o mişcare forţată din offline în online, e clar că noi nu prioritizăm astfel de lucruri, dar ele pot fi bune pentru investitori care au alt model. Ar fi bine să îşi caute acolo finanţări. Existe organizaţii de angel investors foarte bune”, a explicat Mihăescu.

Aroganţa este unul dintre principalele aspecte la care trebuie să fie atenţi jucătorii din industrie pe măsură ce criza avansează, întrucât unii ar putea plăti pentru concluziile pripite chiar cu businessul. „Este important de spus că noi facem evaluările în funcţie de cum se comportă în business, dar evaluările se vor face în următoarele runde şi aici trebuie să fim foarte raţionali. „Businessurile cresc şi asta este o veste foarte bună, noi le ajutăm să trecem cu toţii prin această perioadă dificilă de cam 18-24 de luni. Pericolul cel mai mare acum este să fim aroganţi toţi cei din ecosistem, start-up-uri, angels, fonduri şi să credem că va fi simplu”, a adăugat Dan Mihăescu.