Motto: ”Băieţii deştepţi” din energie sunt nişte amatori pe lângă ”băieţii deştepţi” din farma

În ultimii aproape 35 de ani de când lucrez în industria farmaceutica am auzit toate minciunile, dezinformările şi ticăloşiile posibile despre medicamentele româneşti. Ba că sunt subdozate, ba că au excipienţi toxici, ba că sunt fabricate în garaje  - şi tot aşa, un arsenal de idioţii fără seamăn.

Şi, deloc o surpriză, minciunile, dezinformările si ticăloşiile erau răspândite de ”băieţi deştepţi” din domeniul sanitar, de lideri de opinie medicală, de reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi. Aşadar, erau voci avizate care aveau la ele ”argumente ştiinţifice”, erau bine pregătite să spună minciuni, dezinformări şi ticăloşii.

Corul acestor voci a făcut ca România sa zacă la coada clasamentelor europene a producţiei de medicamente, a descurajat intrarea investitorilor industriali în sectorul farmaceutic şi a redus la zero şansele înfiinţării unor centre puternice de cercetare dedicate medicamentului.

Vă mai amintiţi? În 2016, când cu scandalul Hexipharma, ”băieţii deştepţi” au ieşit să denigreze antibioticele fabricate în România. Tot atunci, când ceream CSAT să se implice în criza medicamentelor 1, cota de piaţă a medicamentelor fabricate în România era de peste 40%.

În 2026 a scăzut sub 25%.

Din fericire, odată cu aderarea României în Uniunea Europeană, vocile care spuneau minciuni, dezinformări şi ticăloşii au amuţit un pic, pentru că altfel, astăzi, ar fi lansat minciuna, dezinformarea şi ticăloşia din titlu - că tot a devenit viral subiectul.

Problemele accesului la medicamente nu se rezolvă prin bătălii purtate pe reţelele sociale între partidele politice.

Alexandru Rogobete a încercat şi reuşit în 2025 să salveze medicamentele fabricate în România, când nişte ”băieţi deştepţi” au vrut să le scoată de pe listele de compensate, obligând milioane de pacienţi să le plătească din buzunar.

Ilie Bolojan încearcă şi reuşeşte să salveze medicamentele fabricate în România vorbind despre importanta strategică a industriei, pe care aceeaşi ”băieţi deştepţi” încearcă s-o alunge de la noi din ţară.

Iată, interesele converg – dreapta şi stânga gândesc la fel, avem nevoie de o industrie farmaceutică strategică care să fabrice local un sortiment larg de medicamente inovative şi medicamente generice.

Polonia, Cehia, Ungaria, au devenit forţe redutabile în producţia europeană de medicamente atât inovative cât şi generice prin atragerea de investiţi industriale în sectorul farmaceutic, prin susţinerea financiară a companiilor locale pentru a se internaţionaliza şi prin acordarea de stimulente către pacienţi pentru utilizarea medicamentelor fabricate local. Nu este de mirare ca Polonia, Cehia şi Ungaria deţin principalii producători de medicamente din România care au fost salvaţi astfel de la dispariţie sigură din cauza politicilor publice din domeniul medicamentului.

Accesul la medicamente al pacienţilor români se va îmbunătăţi când partidele vor sprijini dezvoltarea unei industrii domestice performante, când specialiştii din farmaco-economie vor decide ce trebuie făcut pentru a avea echilibrul necesar între medicamentele inovative şi cele generice şi când vom scoate ”băieţii deştepţi” din deciziile care privesc politica medicamentului.

In plina criza politică, a muta războiul ”margarină versus unt” în industria farmaceutică, este un lucru total inacceptabil.