Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune ceva, te opreşti un pic, stai jos şi asculţi.

Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că nu toată lumea trebuie să aibă licenţe, masterate şi doctorate, sistemul de educaţie trebuie să îşi reconsidere priorităţile.

Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că tinerii ar trebui să se îndrepte către munca în fabrici (adaug eu, uzine si combinate), probabil că tinerii ar trebui să se îndrepte către meseriile din fabrici, uzine şi combinate sau către profesiile care nu vor putea fi înlocuite de digitalizare, robotizare şi inteligenţă artificială.

În sediile universităţilor din România, în birourile din clădirile de clasa A şi în sălile de conferinţă din hotelurile de cinci stele - unde specialiştii vorbesc fandosit şi ceremonios despre digitalizare, robotizare si inteligenţă artificială -  există o lipsă enormă de personal pentru curăţenie, de personal pentru servicii, mentenanţă si reparaţii, de pompieri, de personal de pază.

Lipsesc de peste tot electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţari, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, culegători, şoferi, menajere, bone, persoane îngrijire vârstnici, lipsesc specialişti pentru multe, multe alte profesii din fabrici, uzine şi combinate.

Nu mai este nimeni în România pregătit sau doritor de muncă fizică, rezultatul a 35 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorităţii românilor foarte buni meseriaşi, de batjocorirea  ”Dorel” a muncitorilor, de nimicire a învăţământului profesional, de vise care le umbla în cap conducătorilor noştri despre digitalizare, robotizare şi inteligentă artificiala.

Peste câţiva ani, începând din 2032, pleacă în pensie Decreţeii, vreo 3-4 milioane de oameni, ultima generaţie învăţată cu meserii din fabrici, uzine şi combinate.

Urmează două generaţii una după alta, Milenialii şi GenZee, care urăsc din toate puterile tot ce înseamnă fabrici, uzine şi combinate. Ambele generaţii, dar mai ales GenZee, ar trebui să se gândească serios dacă peste câţiva ani vor mai exista profesiile intelectuale pentru care s-au pregătit, daca vor mai avea nevoie de licenţe, masterate şi doctorate.

Şi ce facem cu generaţia digitală, cu Alpherii, copiii născuţi după 2010?

Îi ţinem 16-18 ani într-o formă de învăţământ pentru ca la 22-24 de ani să aibă licenţă, masterat sau doctorat în domenii pentru care nu mai exista cerere sau îi lăsăm cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani să câştige mii de Euro pe luna lucrând ca electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţari, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, şoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici şi în multe, multe alte meserii din fabrici, uzine si combinate.

Trebuie sa devenim conştienţi, în frunte cu cei care ne conduc, că s-a terminat cu lozincile despre digitalizare, robotizare şi inteligentă artificiala.  Problemele României sunt cele legate de deficitul de electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţări, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, şoferi, menajere, bone, persoane pentru îngrijire vârstnici şi mulţi, mulţi alţii. De persoane care stăpânesc foarte bine o meserie fie în fabrici, uzine şi combinate, fie în afara lor.

Daniel David, şeful de la MEC, căruia îi place expresia ”schimbarea de paradigmă”, ar trebui să schimbe paradigma şi să-i trimită pe copii şi tineri către profesii în fabrici, uzine şi combinate.

Gata cu licenţele, masteratele şi doctoratele. Gata cu sistemul de învăţământ care produce analfabeţi funcţional cu licenţe, masterate şi doctorate.

Daniel David, spune-le copiilor şi tinerilor să înveţe o meserie.