Supradimensionat, spart ca organizare, sufocat de numiri politice şi lipsit de surse de finanţare pentru investiţii, domeniul care ar fi trebuit să asigure confortul termic al României este o gaură neagră. Dincolo de banii de la stat, în ultima decadă toţi consumatorii de energie au plătit prin facturi 1,7 miliarde de euro pentru proiecte eficiente de energie termică, dar au primit la schimb apă şi calorifere reci. Potrivit datelor furnizate de platforma de informaţii financiare Confidas.ro, anul trecut existau 92 de companii care aveau CAEN furnizarea de abur şi aer condiţionat, categorie în care se înscriu SACET-urile, adică sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Din aceste companii, o treime erau deja sub protecţia legii insolvenţei, în timp ce altele au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri zero.

Calculele ZF făcute pe baza acestor date arată că în 2020, cele 62 de companii care totuşi au înregistrat un rulaj de business, au avut la nivel cumulat afaceri de 3,4 miliarde de lei şi pierderi de 341 de milioane de lei. În acest companii care nu au niciun viitor economic lucrau peste 10.000 de oameni. Mai departe, producătorii de energie termică reprezintă o altă categorie de afaceri neprofitabile, cele 8 companii active în acest domeniu, aşa cum reies ele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) terminând anul trecut cu afaceri cumulate de 4,3 miliarde de lei şi pierderi de 604 milioane de lei. În aceste 8 companii, printre care se numără CET Arad, Electrocentrale Bucureşti sau Electrocentrale Constanţa, lucrau la finalul anului trecut circa 14.600 de oameni.