Miercuri dimineaţă, sediul central al formaţiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) a fost percheziţionat de forţele de poliţie financiară franceze, în cadrul unei anchete judiciare legate de presupuse încălcări ale legislaţiei privind finanţarea campaniilor electorale. Aproximativ 20 de agenţi înarmaţi, echipaţi cu veste antiglonţ, însoţiţi de doi judecători de instrucţie, au descins la birourile partidului, inclusiv în spaţiile ocupate de liderii săi, scrie The Local.

Informaţia a fost făcută publică de liderul partidului, Jordan Bardella, printr-un mesaj postat pe reţeaua X (fostul Twitter), unde a catalogat acţiunea drept „o nouă campanie de hărţuire” politică.

„De la ora 8:50 dimineaţa, sediul Rassemblement National este ţinta unei percheziţii masive. Toate e-mailurile, documentele şi evidenţele contabile ale principalului partid de opoziţie din Franţa sunt confiscate. Nu ştim încă acuzaţiile concrete care stau la baza acestei operaţiuni, dar ştim că toate dosarele legate de campaniile regionale, prezidenţiale, legislative şi europene au fost preluate de instanţe”, a declarat Bardella.

El a denunţat acţiunea ca fiind un atac grav la adresa pluralismului politic şi a alternanţei democratice, susţinând că niciun alt partid de opoziţie nu a fost supus unor asemenea „represalii” în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze.

Totuşi, afirmaţiile lui Bardella nu sunt susţinute de realitatea istorică: în ultimul deceniu, şi alte formaţiuni politice – de la socialişti şi centrişti, până la dreapta clasică şi extrema stângă – au fost investigate în mod similar, inclusiv prin percheziţii. De exemplu, în 2020, fostul ministru al sănătăţii Olivier Véran a fost percheziţionat în cadrul unei anchete privind gestionarea pandemiei de COVID-19.

Conform Parchetului din Paris, percheziţia de miercuri face parte dintr-o anchetă demarată în iulie 2024 privind finanţarea ilegală a campaniilor electorale din 2022 (prezidenţiale şi legislative), precum şi a alegerilor europene din 2024. În paralel, au fost percheziţionate şi sediile unor companii implicate, precum şi locuinţele persoanelor care le administrează.

Ancheta, declanşată în urma mai multor sesizări venite „din surse instituţionale”, vizează posibila existenţă a unor împrumuturi ilegale oferite de persoane private în favoarea RN sau a candidaţilor săi, precum şi posibile contracte fictive sau facturi umflate pentru servicii electorale, incluse ulterior în cererile de rambursare din partea statului.

Deocamdată, nu au fost operate arestări.

Trebuie subliniat că această investigaţie nu are legătură directă cu o altă anchetă separată, deschisă de procurorii financiari ai UE, privind presupusa deturnare a 4,3 milioane de euro din fondurile Parlamentului European de către grupul Identity and Democracy, din care făcea parte şi partidul lui Marine Le Pen.

Într-un alt episod recent care a şifonat imaginea RN, Marine Le Pen a fost condamnată în luna martie a acestui an într-un caz separat de deturnare de fonduri europene.