Tratamentul, numit CRMA-1001, foloseşte o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, aşa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul ataşează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale şi de a împiedica producerea de noi particule de virus.

Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.

Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane şi pe animale. În experimentele pe şoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la şase luni de la tratament.

Tratamentul a fost testat şi pe maimuţe, pentru evaluarea siguranţei. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creştere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.

Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmăreşte în primul rând siguranţa şi tolerabilitatea tratamentului, dar şi modul în care organismul reacţionează la acesta şi eficienţa sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.

Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecţia. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât şi fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.

Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obţinute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obţinute şi la oameni şi dacă tratamentul poate produce o aşa-numită vindecare funcţională, adică o oprire pe termen lung a activităţii virusului fără necesitatea unui tratament continuu.