Donald Trump a declanşat un nou conflict cu Volodimir Zelenski, cerând înlocuirea preşedintelui ucrainean cu un lider dispus să negocieze pacea cu Rusia. În spatele declaraţiilor se află însă şi o problemă politică internă tot mai presantă pentru liderul american: preţurile carburanţilor, care au crescut puternic în loc să scadă, aşa cum promisese în campania electorală. Cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor pentru Congres, Trump încearcă să reducă preţurile printr-un acord controversat cu Vladimir Putin şi îl acuză pe Zelenski că sabotează aprovizionarea globală cu motorină.

Preşedintele american Donald Trump a cerut sâmbătă, 10 octombrie, schimbarea conducerii Ucrainei, susţinând că Volodimir Zelenski nu este dispus să încheie un acord de pace cu Rusia.

„Le sugerez să-şi aleagă un nou lider care să poată încheia un acord”, a declarat Trump, adăugând că Zelenski a avut numeroase oportunităţi să negocieze încheierea războiului, dar nu a profitat de ele.

Noua ofensivă verbală a liderului american a venit la doar o zi după ce acesta a anunţat un acord cu Vladimir Putin pentru creşterea exporturilor de motorină rusească spre Statele Unite şi piaţa internaţională.

La prima vedere, conflictul pare să privească strategia militară a Kievului şi negocierile de pace.

În realitate, disputa are şi o componentă electorală importantă, legată de una dintre cele mai cunoscute promisiuni făcute de Trump alegătorilor americani.

În campania prezidenţială din 2024, Donald Trump a promis în repetate rânduri că va reduce costurile energiei cu 50% în primele 12 luni de mandat.

Trump susţinea că majorarea producţiei americane de petrol şi gaze va duce la ieftinirea carburanţilor şi, implicit, a transporturilor, alimentelor şi altor produse.

Promisiunea nu a fost îndeplinită.

Potrivit unei analize PolitiFact publicate la împlinirea primului an al mandatului, în ianuarie 2026, benzina se ieftinise cu aproximativ 11%, mult sub ţinta de 50%, în timp ce electricitatea şi gazele naturale se scumpiseră.

Ulterior, războiul declanşat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului a provocat perturbări majore pe pieţele energetice internaţionale, iar preţurile carburanţilor au crescut.

Motorina a ajuns vineri, 9 octombrie, la aproximativ 6,28 dolari pe galon, faţă de 3,68 dolari în urmă cu un an, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 70%.

Pe 3 noiembrie 2026, americanii sunt chemaţi la urne pentru alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului prezidenţial.

Vor fi puse în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor şi 35 de mandate din Senat, iar rezultatul va determina raportul de forţe din Congres pentru următorii doi ani.

Miza este importantă pentru Trump. Pierderea controlului republican asupra uneia dintre camere ar complica adoptarea agendei sale legislative şi ar întări capacitatea democraţilor de a supraveghea şi investiga administraţia.

În acest context, creşterea costului vieţii reprezintă un risc politic major.

Un sondaj Reuters/Ipsos publicat pe 9 octombrie arată că 78% dintre americani consideră că politicile lui Trump au contribuit la creşterea costului vieţii. Nemulţumirile nu se limitează la alegătorii democraţi: 57% dintre republicani afirmă că preţurile cresc mai repede decât salariile.

Scumpirea motorinei este deosebit de sensibilă deoarece influenţează costurile transportului de mărfuri, agriculturii şi distribuţiei alimentelor. Prin urmare, administraţia americană are nevoie de rezultate economice vizibile înaintea alegerilor, iar reducerea preţurilor combustibililor a devenit o prioritate imediată.

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti îi oferă lui Trump posibilitatea de a atribui o parte din responsabilitatea pentru scumpirea carburanţilor unui actor extern.

Ucraina bombardează instalaţiile petroliere ale Rusiei pentru a reduce veniturile Moscovei din exporturile energetice şi pentru a perturba aprovizionarea armatei ruse.

Aceste atacuri au afectat producţia şi exporturile ruseşti de combustibili, contribuind la presiunile asupra unei pieţe internaţionale deja destabilizate de războiul din Orientul Mijlociu.

Trump susţine însă că Zelenski ignoră efectele globale ale acestor operaţiuni.

„I-am spus lui Zelenski: poţi să faci ce vrei Rusiei, dar nu lovi rafinăriile, pentru că aceasta este o problemă mondială”, a declarat preşedintele american sâmbătă.

Potrivit Axios, Donald Trump i-a cerut preşedintelui ucrainean de aproximativ şase ori să înceteze atacurile asupra rafinăriilor ruseşti.

Kievul a continuat însă operaţiunile cu drone împotriva infrastructurii petroliere ruseşti, considerându-le o componentă esenţială a strategiei de slăbire a capacităţii Moscovei de a susţine războiul.

Un oficial american citat de Axios a explicat că Zelenski riscă să piardă sprijinul politic pe care reuşise să îl reconstruiască în relaţia cu Trump în ultimele şase luni.

„Zelenski interpretează greşit situaţia. Continuând să lovească rafinăriile, el erodează bunăvoinţa pe care a construit-o cu Trump”, a afirmat oficialul.

Vineri, Trump a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu Vladimir Putin pentru creşterea livrărilor de motorină rusească pe pieţele internaţionale.

Potrivit anunţului preşedintelui american, Rusia urmează să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină, iar alte 1,5 milioane de tone ar urma să ajungă pe piaţă până la sfârşitul anului.

Zelenski, care nu fusese consultat, a condamnat înţelegerea, calificând-o drept un cadou pentru Putin şi avertizând că veniturile obţinute de Rusia ar putea finanţa noi atacuri împotriva Ucrainei.

Într-un interviu acordat Axios, preşedintele ucrainean a descris decizia drept incorectă şi neonestă.