Te-ai simţit vreodată judecat pentru faptul că dormi prea mult, prioritizezi somnul peste o ieşire în oraş cu prietenii, ora la care alegi să te culci sau chiar dacă alegi să dormi la amiază? A apărut un fenomen numit „ruşinea somnului”, adică presiunea socială şi criticile legate de obiceiurile tale de odihnă. Unii psihologii spun că această atitudine vine dintr-o cultură care valorizează excesiv munca şi productivitatea, făcând somnul să pară mai puţin important decât este în realitate, conform unui articol realizat de The Wall Street Journal.

„Suntem ruşinaţi dacă ne exprimăm nevoia de somn şi suntem ruşinaţi dacă nu dormim suficient”, spune Wendy Troxel, psiholog şi cercetător în ştiinţele comportamentale şi autoare a unei cărţi despre cupluri şi somn, în cadrul unui interviu acordat pentru The Wall Street Journal.

Dacă ai plecat mai devreme de la o petrecere pentru că te simţeai obosit sau, pur şi simplu, nu voiai să îţi strici programul de somn, poate cel puţin un prieten de-al tău a considerat că nu mai eşti la fel de distractiv cum erai în trecut. Totuşi, indiferent de stilul de viaţă pe care îl ai, eşti etichetat adesea într-un anumit fel, fie că eşti matinal, nocturn sau obişnuieşti să dormi pe timpul zilei, potrivit unui articol realizat de The Wall Street Journal.

În cadrul aceluiaşi articol, Wendy Troxel, a explicat că fiecare persoană are un ritm propriu, unele sunt mai active dimineaţa, iar altele sunt mai active pe timpul nopţii. Practic, dacă încerci să te adaptezi forţat la un alt program decât cel potrivit ţie, somnul tău va avea de suferit.

E important să dormim mereu fix opt ore pe noapte? Laura Crăciun-Chiriţă, medic specialist neurolog-somnolog, Clinica Neuroaxis, subliniază, pentru ZF Gen Z, că nu este realist şi nici necesar ca toată lumea să doarmă acelaşi număr de ore, pentru că fiecare are nevoi diferite, iar cel mai important indicator nu este numărul exact de ore, ci cum te simţi în timpul zilei.

„În principiu durata recomandată de somn este între 7-9 ore pentru o persoană adultă însă există o variabilitate individuală destul de mare. În practică, atât timp cât peste zi nu există semne de oboseală sau somnolenţă, atât timp cât nu apar probleme legate de atenţie şi concentrare, înseamnă că avem un număr suficient de ore de somn pe noapte, chiar dacă acest număr nu este exact 8. Apoi, foarte importantă este şi calitatea somnului - degeaba dormim suficient dacă dormim prost”, explică Laura Crăciun-Chiriţă.

Majoritatea pacienţilor, adaugă ea, au vieţi destul de încărcate, joburi stresante şi este greu să pună în practică nişte obiceiuri mai sănătoase în ceea ce priveşte odihna şi din păcate deseori intră într-un cerc vicios din care este foarte greu să iasă. Însă de cele mai multe ori un stil de viaţă mai echilibrat este primul pas spre un somn mai bun.

Există numeroase mituri legate de somn, care influenţează în mod greşit comportamentele tinerilor şi felul în care aceştia îşi gestionează odihna.

„Probabil unul dintre cele mai frecvente mituri legate de somn ar fi ca dacă nu reuşim să adormim, e bine să rămânem în pat şi să aşteptăm să vină somnul. Şi lucrurile stau exact invers - dacă nu reuşim să adormim un interval mai mare de timp, cel mai bine este să ne ridicam din pat şi să facem altceva, ideal o activitate foarte relaxantă şi liniştită, până când ni se face iar somn. Dacă stăm în pat şi nu reuşim să adormim, există riscul să se formeze o asociere negativă şi să fie din ce în ce mai greu să adormim în acel loc”, spune Laura Crăciun-Chiriţă.

Un alt mit demontat de Laura Crăciun-Chiriţă: alcoolul ajută la un somn mai bun. În realitate, deşi poţi adormi mai repede, alcoolul afectează odihna, pentru că reduce somnul profund şi creşte somnul superficial, ceea ce duce la oboseală în ziua următoare.

„Alcoolul poate agrava anumite patologii, cum ar fi apneea în somn, aşa încât în niciun caz nu aş recomanda să fie consumat pentru o odihnă mai bună.”

Cum ai putea să-ţi echilibrezi eficient viaţa socială şi timpul dedicat odihnei fără să pară ca o greutate pentru tine?

„Cred că trebuie prioritizate lucrurile, astfel încât să găsim un echilibru. Poate nu fiecare zi va fi perfectă, şi asta este normal şi chiar benefic pe termen lung. Dacă o seară cu prietenii se prelungeşte peste ora noastră obişnuită de culcare, nu este o tragedie, atât timp cât avem grijă ca pe viitor să recuperăm. La fel, dacă avem o perioadă extrem de ocupată şi ne simţim foarte obosiţi, putem să renunţăm o perioadă scurtă la activităţile sociale, până când ne revenim”, menţionează Laura Crăciun-Chiriţă.

O preocupare excesivă pentru igiena somnului, a mai adăugat ea, în defavoarea altor activităţi poate crea frustrări pe termen lung şi astfel să obţinem inversul efectului dorit. Iar neglijarea importanţei unui program regulat de somn poate crea pe viitor probleme de sănătate.