Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere un proiect de ordin care ar trebui să stabilească finanţarea şi implementarea unui program de stomatologie la nivelul spitalelor publice, denumit AP-Stoma (prescurtare de la acţiuni prioritare – stomatologie, n.red.)

Acest program ar urma să fie finanţat direct din bugetul ministerului Sănătăţii. Unităţile care vor putea să ceară bani pentru pacienţii cu probleme stomatologice sunt spitalele publice care au în structură cabinete sau secţii de stomatologie. Dacă nu au, trebuie să le creeze. Ministrul Sănătăţii spune că sunt spitale care şi-au "exprimat dorinţa de a dezvolta intervenţii stomatologice", dar nu le numeşte. 

Din datele ZF, transmise anterior de Colegiul Medicilor Stomatologi, în România sunt 33 de judeţe, inclusiv Bucureşti, unde există un singur cabinet stomatologic integrat în spital de stat. De obicei, acest spital este cel judeţean. ZF a publicat harta acestor spitale aici: https://www.zf.ro/companii/pacient-caut-cabinet-dentar-public-33-spitalele-judetene-au-cabinete-22707445

Proiectul de act normativ al ministerului Sănătăţii ar păstra în forma publicată diferenţele dintre mediul rural şi urban, în contextul în care toate cabinetele stomatologice de stat (cele 33 din spitalele publice) care ar fi eligibile în acest moment pentru programul AP-Stoma sunt în oraşe.

În acest mod, pacienţii de la câţiva zeci de kilometri de oraşul reşedinţă de judeţ trebuie să parcurgă acest traseu dacă vor să beneficieze de servicii publice de medicină dentară.

În plus, în cazul unei probleme dentare mai serioase, medicii cheamă pacienţii de mai multe ori pe parcursul a câteva săptămâni, uneori chiar şi câteva luni pentru a trata un caz complex.

AP-Stoma ar urma să finanţeze proceduri stomatologice pacienţilor cu urgenţe stomatologice şi celor cu afecţiuni cronice care necesită monitorizare stomatologică periodică. Programul nu are legătură cu decontarea unor intervenţii stomatologice prin Casele de Asigurări de Sănătate, ci este în plus, fiind finanţat direct de ministerul Sănătăţii.

Proiectul vine ca o reacţie a ministerului Sănătăţii după un caz tragic petrecut în noiembrie 2025, când o fetiţă de 2 ani a murit într-o clinică stomatologică din Capitală după o sedare profundă. Ministrul Sănătăţii a precizat că „spaţiul din acea clinică nu exitau echipamente şi dotărea minimă necesară pentru a desfăşura o anestezie generală în condiţii de siguranţă”.

Ziarul Financiar a scris despre piaţa medicinei stomatologice, una aproape integral privată. Sunt 17.000 de cabinete private şi doar 35 de stat.

Bugetul alocat de Casa Naţională de Asigurări pentru 2025 medicinei stomatologice se apropie de 500 mil. lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. În ciuda unei creşteri de două cifre, acest buget acoperă circa 6-7% din cât plătesc anual românii pe servicii medicale din sfera sănătăţii orale, o piaţă de peste 5,3 mld. lei.

Iar bugetul mic pentru decontare, birocraţia, dar şi limitarea în procedurile stomatologice acoperite de decontare sunt principalele motive invocate de medici pentru care nu colaborează cu CNAS. Dintre cei peste 21.000 de medici stomatologi din ţară, doar 6.000, un sfert, au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, adică pot oferi pacienţilor, în limita buge­tului, servicii de sănătate orală decontate.