Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri pe această temă la care au fost invitaţi ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, primarii de sector, parlamentari din comisiile de cultură şi reprezentanţi ai organizaţiilor de profil.

Potrivit acestuia, nu este posibilă supravegherea continuă a fiecărei clădiri din oraş, iar cei care desenează sau vandalizează faţadele scapă, de cele mai multe ori, fără sancţiuni serioase.

Ciucu a afirmat că, chiar şi în situaţiile în care autorii sunt prinşi de poliţiştii locali, în „99% din cazuri” judecătorii manifestă indulgenţă, pe motiv că cei implicaţi sunt copii.

“Legiuitorul şi-a dat seama la un moment dat că vandalismul ne costă milioane şi milioane de lei. Igienizarea, reparaţiile costă mult. Problema este cât se poate de serioasă. Şi a încadrat vandalismul în zona penală. Dar degeaba, 99% dacă nu chiar 100% dintre cazurile de vandalism sunt tolerate de către judecători şi nimeni nu păţeşte absolut nimic. Nu există nicio consecinţă”, a precizat primarul.

În opinia sa, lipsa unor pedepse semnificative încurajează repetarea acestor fapte şi face ca eforturile administraţiei de a combate fenomenul să aibă rezultate limitate.

Edilul a atras atenţia şi asupra costurilor ridicate generate de curăţarea clădirilor afectate. Acesta a subliniat că îndepărtarea graffiti-ului este mult mai scumpă decât realizarea lui, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele locale şi pe proprietarii imobilelor vandalizate.

Declaraţiile vin în contextul în care Primăria Capitalei a iniţiat un regulament care ar permite îndepărtarea sistematică a graffiti-ului şi a înscrisurilor de tip tagging de pe clădiri. Ciucu atrage însă atenţia că, în prezent, procedura de intervenţie este extrem de greoaie, deoarece autorităţile locale au nevoie de avize, autorizaţii şi proiecte de intervenţie semnate de arhitecţi înainte de a putea curăţa faţadele afectate.

Edilul susţine că această birocratie încetineşte considerabil reacţia administraţiei şi reduce eficienţa măsurilor de descurajare. „În alte ţări se intervine în 24/48 de ore pentru descurajare şi zădărnicire. (…) Voi cere celor prezenţi o soluţie! Ministerul Culturii, Parlamentul, sistemul de justiţie, cu toţii au un rol important să dezlege mâinile primarilor şi să ne lase să facem treabă”, a declarat Ciucu.

În sprijinul soluţiilor propuse, primarul a publicat şi un clip video care arată cum graffiti-ul poate fi îndepărtat cu ajutorul laserului.

Pe 17 martie, Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică un program destinat curăţării graffiti-ului şi a afişajului neautorizat de pe faţadele clădirilor din zonele construite protejate. Potrivit proiectului, proprietarii care se înscriu în program vor beneficia de acoperirea a 80% din costurile lucrărilor, pe baza unui deviz întocmit de Administraţia Străzilor, în timp ce diferenţa de 20% va fi suportată de beneficiari.

Municipalitatea va elabora documentaţiile tehnice şi va obţine toate avizele şi autorizaţiile necesare, costurile aferente urmând să fie acoperite integral din bugetul local. Proprietarii sau administratorii imobilelor notificate vor putea alege fie să cureţe faţadele pe cont propriu, în regim de conformare voluntară, fie să se înscrie în program, astfel încât intervenţia să fie realizată de autoritatea locală. Cei care nu se conformează riscă sancţiuni contravenţionale aplicate de Poliţia Locală.

În perimetrul vizat de program, autorităţile anunţă şi introducerea unui sistem integrat de monitorizare, care va include patrule active şi supraveghere video, precum şi campanii publice de informare şi conştientizare, menite să reducă actele de vandalism urban.