Alergatul a devenit astăzi un sport din ce în ce mai vizibil în rândul tinerilor Gen Z, fiind perceput şi ca o formă în care ei se pot exprima, dar şi ca un mod de a îţi regăsi echilibrul. Stresul, anxietatea şi presiunea socială sunt tot mai prezente în viaţa de zi cu zi, iar tinerii se orientează spre alternative simple care să le ofere libertate şi control şi alergatul răspunde perfect acestei nevoi.

În rândul platformelor de socializare precum TikTok sau Instagram se promovează videoclipuri motivaţionale, diverse challenge-uri şi vloguri care transformă alergatul într-un trend care inspiră o generaţie. Comunităţile create în mediul online ajută unii tineri să se simtă parte dintr-un grup, care îi motivează să se autodepăşească prin mişcare.

Tudor Cardaş, un tânăr în vârstă de 24 ani, a început să alerge din dorinţa de a înţelege cum unii oameni pot alerga zilnic atât de uşor, iar timp de patru ani şi-a pus pe lista sa de obiective pentru anul ce urma să alerge la un semimaraton 21 de km.

„În martie 2023 am ieşit spontan la o alergare, dar am alergat mult mai încet ca de obicei, şi aparent, s-a simţit chiar plăcut, până când, muscular, picioarele au început să nu mai ducă. Apoi tot încercam să răspund la întrebarea, “cât de departe pot alerga aşa uşor, până când începe să devină greu?

”. Am început treptat să alerg 3, 5, 8 km şi în cam trei săptămâni am ajuns să fac chiar 21. Atunci a fost declicul care m-a făcut să mă apuc de sportul acesta şi să-l introduc în viaţa de zi cu zi”, povesteşte Tudor.

Micile eforturi realizate zilnic l-au ajutat să îşi schimbe abordarea pe toate planurile şi l-au ambiţionat să încerce un challange să alerge 21 de km în fiecare zi a lunii decembrie.

„Challange-ul de a alerga 21 de km în fiecare zi în luna decembrie l-am încercat în 2024, într-un fel ca un omagiu pentru lecţia asta. A mers totul bine şi uşor, până când n-a mai mers deloc. Am abandonat până la urmă după 19 zile pentru că picioarele îmi cedaseră complet. (…) În 2025, am reuşit din fericire să duc la capăt toată luna fără să am vreo problemă sau durere de ordin fizic. S-a transformat mai mult într-o problemă de time management în care trebuia să găsesc o fereastră liberă de 2 ore, iar în unele zile a însemnat ieşiri ori la ore foarte târzii, ori mult prea devreme pentru mine.”

Tânărul este student în Franţa, unde alergatul e un concept mult mai popular decât în România, în special în rândul persoanelor de peste 40 de ani.

Multă lume, a mai adăugat el, are bine întipărită ideea că măcar weekendul ar trebui să fie pentru făcut mişcare.

„Cel mai tare mă motivează când văd că sunt oameni care reuşesc să practice alergarea, inclusiv pe distanţe inimaginabil de lungi, chiar şi la 85Ă ani. Sportul frecvent îmbunătăţeşte calitatea vieţii, iar diferenţele între un sedentar şi un sportiv sunt imense în grupe înaintate de vârstă. Aş putea zice că alerg acum la 24 de ani pentru a putea să alerg şi la 84”, spune Tudor Cardaş.

Pentru el, alergatul  e un mod de a se antrena şi chiar a-şi dezvolta rezistenţa şi condiţia fizică pentru a putea porni în aventuri montane.

„Cu cât alerg/ mă antrenez mai mult, cu atât aventurile pot fi mai lungi şi mai dificile. Obiectivul principal este sa nu-mi pierd “setea” pentru astfel de aventuri, deci implicit să menţin alergatul o parte constantă din viaţa mea”.

Pe lângă alergat, tânărul îşi doreşte să  înveţe cât mai multe despre factorii majori care îi influenţează şi îi pot îmbunătăţi antrenamentele precum: biomecanică, nutriţie, somn, logistică.

„Într-un viitor, sper eu cât mai apropiat, să pot ajunge să ajut concret şi corect alţi oameni vor să afle cum să se antreneze”, a mai adaugat Tudor Cardaş.

În raportul anual Year In Sport: Trend Report, realizat în 2025 de Strava, o aplicaţie şi platformă online de fitness, datele arată că alergatul rămâne activitatea principală pe care tinerii o prefer. Gen Z este cu 75% mai predispusă decât Gen X să afirme că principala motivaţie atunci cand vine vorba de mişcare este participarea la o cursă sau un eveniment.