Turcia se poziţionează pentru o schimbare semnificativă în peisajul său energetic după ce noi estimări au indicat o rezervă potenţial uriaşă de petrol de şist în bazinul Diyarbakir, scrie Turkiye Today.

Potrivit evaluărilor preliminare realizate de producătorul american Continental Resources, bazinul ar putea conţine până la 6,1 miliarde de barili de petrol de şist recuperabil.

Ministrul turc al energiei şi resur­selor naturale Alparslan Bayraktar a descris momentul ca marcând intrarea într-o perioadă în care Diyarbakir s-ar putea transforma într-un oraş petrolier dacă proiectul va avea succes.

Dacă estimările se vor dovedi reale, dimensiunea rezervei ar plasa Turcia înaintea mai multor ţări membre ale OPEC, inclusiv Congo şi Gabon, cât şi unor producători im­por­tanţi non-OPEC, cum ar fi Marea Britanie.

Descoperirea a deschis deja calea unei cooperări mai strânse între Continental Resources şi compania petrolieră naţională a Turciei TPAO, care au format un joint venture la începutul acestui an.

Oficialii spun că potenţialul regi­unii ar putea depăşi câmpurile exis­ten­te, ministrul turc remarcând că proiectul Diyarbakir „are potenţialul de a fi peste Gabar“. Diyarbakir ar putea deveni astfel primul hub major de petrol de şist al Turciei.

Decenii la rând, Turcia s-a bazat într-o măsură copleşitoare la impor­turi de combustibili fosili. Acest lucru a început să se schimbe în 2016, când Ankara a lansat o strategie naţională în domeniul minier şi al energiei con­centrată pe diversificarea surselor.

Rezultatele au venit treptat, dar sunt semnificative. Astăzi, aproxima­tiv 15% din consumul de petrol şi 16% din necesarul de gaze naturale ale ţării sunt acoperite de producţie locală.

Deşi gradul de dependenţă ră­mâ­ne ridicat, tendinţa descendentă indică faptul că reformele, dublate de explo­rări agresive, au început să dea roade.

Costurile energetice rămân una dintre cele mai persistente presiuni macroeconomice ale Turciei. Doar anul trecut, ţara a plătit aproximativ 65 miliarde de dolari pe energia im­por­tantă, o cifră care influenţează direct dinamica inflaţiei, cererea de valută şi deficitul de cont curent.

Ţări care dispun în acelaşi timp de rezerve substanţiale şi capacitatea tehnologică de a le dezvolta ca SUA şi China exercită o influenţă considerabilă pe pieţele globale de energie.

Turci asperă să se apropie de această categorie prin integrarea de metode avansate, creşterea expertizei locale şi susţinerea investiţiilor în explorare.