Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 08 iulie 2012 32 afişări

Dacă trebuie căutate neapărat asemănări între criza politică actuală şi alte situaţii ale istoriei noastre, ele nu sunt de găsit nici în conflictul dintre albi şi roşii din Rusia lui 1917 ori în Rusia lui Gorbaciov şi Elţîn, nici în epoca lui Hitler, Ion Antonescu, Stalin sau Petru Groza (comparaţii folosite de simpatizanţii preşedintelui) şi nici în dictatura a lui Ceauşescu (comparaţia folosită de simpatizanţii USL).

Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul "Salvaţi Monitorul Oficial" sau "Salvaţi ICR" şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.

În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.

Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani '90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/cum-a-ajuns-opozitia-din-romania-un-produs-de-export-9828801
9828801
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Năvodari, un adevărat pol imobiliar în România. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.