In 1990, Mircea N., acum in varsta de 25 de ani, citea pe geamurile "batranei" Dacii a parintilor "securizat GB". Atunci, el nu auzise de cuvinte precum "marca" sau "brand" si presupunea ca "securizat" era numele fabricii care producea parbrizele.

15 ani mai tarziu, Mircea si-a cumparat un automobil nou, pe ale carui parbrize scrie Saint Gobain Turcia. Deja familiarizat cu marcile, nu-i este strain ca firma franceza Saint Gobain este unul dintre marii producatori mondiali de geamuri, cu afaceri in aproape 50 de tari. Mai mult, Mircea a auzit ca Saint Gobain face o fabrica in Romania si spera ca pe parbrizul viitoarei sale masini sa scrie Saint Gobain Romania.

Nu numai tanarul a auzit de deschiderea fabricii companiei franceze, ci si producatorii autohtoni de geamuri. Surprinzator, acestia nu sunt ingrijorati de perspectiva inaugurarii unei linii moderne de productie, ci cred ca vor avea de castigat de pe urma investitiei Saint Gobain.

Ce-i drept, companiile romanesti vor fi nevoite sa se pregateasca din timp pentru a nu fi eliminate de pe piata. Deja cele mai multe fabrici si-au redus drastic capacitatea de productie, din cauza tehnologiei invechite. Producatorii romani scot in schimb bani frumosi din prelucrarea geamurilor importate din tarile invecinate, unde marii producatori ca Saint Gobain sau grupul britanic Pilkington au deja fabrici.

Pentru a concura cu gigantii mondiali, companiile autohtone au ales calea colaborarii, in locul unei lupte acerbe pentru cota de piata. Dar branza e pe bani. "In urmatorii doi ani, vom investi cateva milioane de euro in masini de prelucrat geam", spune Cornel Vasile, director general al GES Boldesti-Scaeni, unul dintre cei patru mari producatori locali.

Paradoxal, in industria sticlei, o celebra poveste a afacerilor romanesti - lipsa de finantare - se transforma intr-o sursa de profit. Pentru a putea produce geamuri la o calitate comparabila cu cea a companiilor internationale, firmele romanesti ar avea nevoie de investitii masive, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. Pe de alta parte, costurile in crestere cu energia - care au cea mai mare pondere in pretul produsului finit - ar face dificila exploatarea unei noi linii de productie.

Ca urmare, firmele autohtone investesc, sume mai mici, in capacitati de prelucrare, care aduc beneficii semnificative. "La prelucrarea geamului, nu mai folosim aceeasi cantitate de energie. In schimb, produsele au o valoare adaugata mai mare", sustine Vasile.

Daca GES continua sa si produca geamuri, o alta fabrica - Gerom din Buzau - a inchis inca din 2000 cuptoarele. Dar unitatea continua sa functioneze si prelucreaza geamuri importate, avand printre clienti  fabrica de aragazuri Electrolux de la Satu Mare sau Daewoo Craiova.

Si Gerom face investitii in modernizarea tehnologiilor de prelucrare. "Intentionam sa achizitionam o noua capacitate de securizare a geamurilor pentru a furniza parbrize auto pentru ultimul model Dacia", spune Constantin Dragan, director general al Gerom. Pana in 2002, fabrica din Buzau a fost unic furnizor de parbrize pentru Automobile Dacia, dar, din cauza intarzierii privatizarii si a lipsei investitiilor, nu a fost selectata ca furnizor pentru modelul Solenza si nici, mai tarziu, pentru Logan. Gerom echipeaza totusi utilitarele produse la Pitesti.

Planurile lui Dragan nu se vor concretiza foarte repede, avand in vedere ca actionarul majoritar al firmei nu a respectat contractul de privatizare, iar procesul de trecere in proprietate privata ar putea fi reluat. Pe de alta parte, oficiali ai Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului au spus ca un alt mare producator international de geamuri - Glaverbel - s-a aratat interesat de achizitia companiei din Buzau. De fapt, lipsa de investitii, tehnologiile invechite si reorientarea cererii au dus la scaderea productiei autohtone de geamuri in perioada post 1989.

In timp ce statele din jur atrageau investitii de sute de milioane de dolari, in fabrici noi, Romania a intarziat privatizarea unitatilor locale. Iar noile capacitati de productie din regiune utilizau deja o noua tehnologie, numita "float", in timp ce cele patru companii romanesti aplicau in cea mai mare parte o tehnologie depasita. Geamul de tip float se realizeaza prin turnare pe metal incins, rezultand un geam cu o suprafata perfect plana.

Geamurile float, transparente sau opace, sunt acum folosite in intreaga lume. Doar in Romania si in cateva tari invecinate mai exista inca mici capacitati de productie a geamurilor "trase" - tehnologia veche. Singura linie de productie de float din Romania se afla la GES din Boldesti-Scaeni, insa aceasta nu are o capacitate foarte mare, respectiv 150 tone/zi, fata de 600 cat este programat sa atinga fabrica Saint Gobain de la Calarasi.

Pentru moment, conducerea GES nu intentioneaza sa extinda aceasta capacitate, chiar daca functioneaza la 100%. "Vrem sa investim in prelucrari, astfel incat sa folosim intreaga capacitate pentru produse cu valoare adaugata mai mare. Daca vom vedea ca nu putem acoperi cererea, vom analiza si posibilitatea dezvoltarii productiei", spune Cornel Vasile.

Momentul acesta ar putea veni foarte curand, avand in vedere ca toate companiile din domeniu cred ca cererea se va majora semnificativ in urmatorii ani. "Mizam pe o crestere, dictata in principal de volumul constructiilor", spune Bogdan Neagu (nici o legatura cu autorul acestui articol), administrator al Alma Glass Grup, reprezentant al Pilkington pe piata romaneasca. El este de parere ca producatorii care au fabrica in Romania vor fi avantajati. Opinia lui Neagu este insa contrazisa de Marian Crutescu, director general al companiei Corina Gealan, furnizor de geam termopan. "Saint Gobain nu va putea produce in Romania toate sortimentele de geam solicitate de piata". Nici costurile nu vor avantaja compania franceza, potrivit lui Crutescu.

"Preturile nu vor scadea. Investitia este similara ca valoare celor din alte tari, cheltuielile cu energia vor fi la fel ca in Uniunea Europeana din 2007. Avantajul unui cost mai redus al transportului catre client va fi contrabalansat de aducerea materiilor prime de la distante mai mari", spune oficialul Corina Gealan. Totusi, unii producatori autohtoni nu neaga faptul ca afacerile lor ar putea fi afectate de deschiderea fabricii de la Calarasi. "O influenta va fi, dar nu foarte mare, fiindca produsele pe care le va face Saint Gobain nu concureaza direct cu produsele GES", spune Vasile.

Altii cred ca efectele vor fi minime. "Singura diferenta este ca nu vom mai cumpara geam de la Saint Gobain din Polonia, ci din Romania", sustine Dragan de la Gerom. Ramane de vazut daca la fel va fi situatia daca si Pilkington, alt gigant mondial, va decide in sfarsit sa construiasca fabrica cu care "ameninta" Romania de mai multi ani.