În pofida susţinerii de stat sub­stanţiale de care au beneficiat în pandemie, companiile europene îşi văd redresarea ameninţată din cauza costului în creştere al energiei şi ram­bursării datoriilor, dublat de presiu­nile inflaţioniste generale, notează Euractiv.

Falimentele, în special din rândul companiilor mici şi mijlocii, au cres­cut constant în acest an, iar creşterea este aşteptată să continue şi în 2023 la nivelul întregii Uniuni Europene „din cauza perspectivelor economice mai slabe cu inflaţie şi preţuri la energie ridicate, înăsprire a politicii monetare şi expirarea susţinerii gu­vernamentale“, avertizează Atradius Collections, o companie de colectare de datorii.

În Franţa, numărul falimentelor de companii a crescut cu 69% în ulti­mul an, o premieră pe 25 de ani. Ris­cul de faliment a fost de asemenea mai mare în Italia, urcând de la 11,4% la 16,1%, aproape 100.000 de companii riscând să se prăbuşească.

Companiile italiene cu risc de default au 831.000 de angajaţi, în creş­tere cu aproape 129.000 compa­rativ cu 2021. Aproximativ 2,1 mili­oa­ne de oameni lucrează în companii considerate vulnerabile, peste 3 mili­oane de oameni fiind angajaţi în companii „fragile“.

Germania, care a asistat la o scă­dere a numărului de falimente corporate cu aproape 20%, se pregă­teşte pentru o creştere semnificativă în contextul crizei energetice.

Deja, companii cu o vechime de peste 100 de ani îşi anunţă falimentul, potrivit Business Insider.

Cea mai veche companie ger­ma­nă declarată insolventă are o vechi­me de 170 de ani. Este vorba despre pro­du­cătorul de săpun Kappus. Restul, de peste 100 de ani, aparţin unor industrii variate: alimente, construcţii şi auto. Printre acestea, producătorul de dulciuri Bodet, Borgers, furnizor pentru industria auto şi compania de construcţii Wolff Hoch-und In­genieur­bau, cu o vechi­me de 125 de ani. Toate invocă creş­terea costurilor operaţionale. Între timp, pentru a face faţă crizei energiei, un sfert din compa­niile germane anunţă planuri de reducere a numărului locurilor de muncă, scrie The Local.

În Polonia, 104.300 de cereri de închideri de companii au fost depuse până acum în acest an, cu 25,8% mai multe decât anul trecut. Cererile de suspendare temporară a activităţii au urcat de asemenea cu 39,4% în ultimele luni, notează Euractiv.

Este interesant de remarcat că rate ridicate de insolvenţă sunt înre­gistrate pe pieţe unde susţinerea fis­cală a fost retrasă. Austria, Belgia, Franţa şi UK sunt în capul listei.

Analiştii ţin de asemenea să subli­nieze că numerele sunt crescute artificial de companii zombi.

Până acum, finanţarea guvernamentală a protejat companiile de cele mai puternice efecte ale crizei energiei.