Cererile din ce în ce mai ostile ale preşedintelui SUA de a controla Groenlanda ar putea obliga UE să tragă o linie. O încercare a SUA de a anexa teritoriul ar putea distruge alianţa transatlantică NATO, avertizează oficialii.

Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa ţările NATO să îşi mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB şi ameninţa că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian.

De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea şi extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela.

Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-şi asuma rolul de „şoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut.

Dar cererile repetate şi din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanşat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic.

„Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”

„Ambiţia preşedintelui este pe masă", a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News.

„Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”.

După o întâlnire de o oră cu vicepreşedintele SUA, JD Vance, şi secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen şi ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau feţele posomorâte, fumând ţigări în faţa clădirii executive Eisenhower din Washington DC.

„În ceea ce priveşte Groenlanda, europenii au găsit o linie roşie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA şi securitatea transatlantică.

„Tot restul a fost supus negocierilor, dar situaţia Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranităţii şi se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce priveşte propriul teritoriu, propriile drepturi”.

Europa se afla însă într-o „poziţie diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenţei sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziţie puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârşitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”.

Presiunea asupra oficialilor din Danemarca şi Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoţionată, a declarat că a fost copleşită de ultimele zile de negocieri.

„Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universităţii Dartmouth.

„Deci, asta este şi o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca şi cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău şi l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”.

Interesul lui Trump pentru achiziţionarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moştenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea naţională, dar Trump a recunoscut că şi ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deţinerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”.

Vineri, Trump a ameninţat că va impune tarife ţărilor care nu „se alătură” ambiţiei sale de a anexa Groenlanda.

Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administraţiei Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potenţial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfăşurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Ţările de Jos şi Marea Britanie.

„Apărarea şi protecţia Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianţă NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat şi partener în cadrul discuţiilor privind situaţia Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menţionând deschiderea unui birou în Nuuk şi propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE.

„Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic şi financiar", a declarat ea reporterilor.