Ratele-cheie nu vor scădea prea curând, iar la dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

”Când vorbim de dobânzile de piaţă, acolo se observă normalizarea lichidităţii, care este factorul principal din spatele evoluţiei ROBIR, care scade. La dobânzi de 0% şi 1% nu cred că vom reveni curând. Dobânzile sunt o reacţie la inflaţie, dacă inflaţia coboară, coboară şi dobânzile”.

În ianuarie, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%  pe an.

Banca Naţională a crescut dobânda-cheie de opt ori în 2022, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii.

Conform celei mai recente prognoze BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să scadă la 7% la finalul lui 2023, astfel că scăderea dobânzilor ar putea să demareze spre finalul acestui an sau din 2024.

În opinia lui Cristian Popa, sursa principală a inflaţiei la nivel global nu a fost cererea de bunuri, ci oferta, o situaţie de care băncile centrale sunt consţiente.

”Problema cu care omenirea s-a confruntat era că erau prea puţine bunuri. Suntem într-o situaţie nouă. Toate băncile centrale sunt conştientă că sursa principală a inflaţiei nu este cererea, pe care o controlează mai bine, ci oferta. Nu este ideal să ataci acest gen de probleme cu creşteri de dobândă, dar nu poţi să stai degeaba”, a mai spus Cristian Popa.

EL a reiterat estimările BNR că în trimestrul trei al acestui an inflaţia ar trebui să coboare la o cifră în România.  

”Politica monetară este ca atunci când dai drumul la duş: durează până vine apa caldă, mai întâi vine apă rece. Începem să vedem rezultatele. Este un mix ce vedem acum: componentele exogene devin dezinflaţioniste”.

Instrumentele de politică monetară nu au capacitatea de a rezolva şocurile de partea ofertei, însă ele încep să se amelioreze.