Preluarea Azomureş de către Romgaz ar fi avansat, a declarat recent Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, dar în acest moment nu este cunoscută valoarea acestei oferte. Mai departe, Romgaz, companie listată la Bursă, nu a avut o comunicare oficială pe această temă.

“Există o decizie de principiu a Guvernului României – şi aici Ministerul Energiei susţine puternic ca o companie a statului român, parţial listată la Bursă, care trebuie să ţină cont de toate aceste lucruri, Romgaz, să preia Azomureş. Există nişte discuţii avansate, există chiar o ofertă clară, concretă, făcută acţionarilor de la Azomureş. Nu pot să intru foarte mult în detalii, pentru că sunt chestiuni confidenţiale”, a menţionat Cristian-Silviu Buşoi, potrivit Agerpres.

Salvarea pentru Azomureş ar fi prelua­rea unităţii de către Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România. Discuţiile dintre cele două părţi au debutat în urmă cu un an, dar au ajuns într-un moment de impas, potenţat şi de conflictul Mondial din Orientul Mijlociu, dar şi de situaţia politică de pe plan intern, Romgaz fiind o companie de stat.

Surse apropiate discuţiilor au spus anul acesta că blocajul vine din faptul că elveţienii de la Ameropa, care deţin Azomureş, vor mai mulţi bani decât ar fi Romgaz dispus să dea.

Potrivit unor surse din piaţă, Romgaz a înaintat o ofertă financiară neangajantă pen­tru Azomureş, dar la un preţ sub aştep­tările proprietarilor elveţieni. Preţul oferit de Romgaz era sub 100 mil. euro, în timp ce cei de la Azomureş aşteptau o sumă spre 200 mil. euro, acestea fiind ultimele infor­maţii legate de preţ. Cristian Buşoi nu a precizat care ar fi noua valoare a ofertei.

Recent însă, în cadrul ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 23-25 februarie, Răzvan Popescu, CEO al Romgaz, a spus că preţul de achiziţie reprezintă o parte mică din toată tranzacţia în contextul în care combinatul are nevoie de investiţii semnificative pentru a reveni în piaţă.

“Romgaz priveşte Azomureş ca pe un distressed asset, a avut pierderi în ultimii ani, există o eroziune structurală a pieţei europene a îngrăşămintelor, competiţie mare din importuri unde sunt costuri mai mici la gaz. Combinatele de îngrăşăminte din Europa au o vârstă medie de 40 de ani, iar cele din Orientul Mijlociu de doi-trei ani. Azomureş este o asumare de investiţie foarte mare pentru următorii ani, mult mai mare decât un eventual preţ de achiziţie. Are sens pentru Romgaz să cumpere Azomureş, în anumite condiţii“, a spus Răzvan Popescu în intervenţia sa de la ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 23-25 februarie.

Azomureş avea anul trecut circa 1.000 de locuri de muncă. în luna ianuarie, com­pania anunţase deja că trimite aproximativ 600 de angajaţi în şomaj tehnic şi că toate contractele majore de mentenanţă şi servicii sunt suspendate sau reduse semni­ficativ, pe fondul incertitudinii prelungite privind aprovizionarea cu gaze.

În 2024 Azomureş a avut pierderi record de 505 milioane de lei la afaceri de 1,6 miliarde de lei.

Azomureş livra aproximativ 75% din producţia sa pe piaţa agricolă internă. Platforma industrială se întinde pe 100 de hectare în Târgu Mureş şi înainte de opririle repetate cauzate de volatilitatea preţurilor la gaze, capacitatea anuală de producţie era de până la 1,8 milioane de tone.

În perioada ianuarie-noiembrie 2025, România a importat 2,7 milioane de tone de îngrăşăminte, peste cantita­tea totală din 2024 (2,4 milioane de tone), în valoare de 1 miliard de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Sta­tistică oferite la solicitarea ZF. Consumul intern este cuprins între 2,5 şi 2,7 milioane de tone, cu un bun potenţial de creştere, dar producţia internă este aproape inexis­tentă după închiderea Azomureş, cel mai mare producător local de îngrăşăminte chi­mice, încă din anul 2021.