Rezultatul net ar fi un plus de venituri la buget de 8,5 mld. lei. Ideea, iniţial avansată în USL ca o variantă de lucru de premierul Victor Ponta cu scopul de a găsi bani pentru majorarea în 2014 a salariilor şi a pensiilor, pentru cofinanţarea fondurilor europene şi pentru scăderea promisă a CAS, a fost întâmpinată cu refuz de PNL, spre iritarea premierului, care i-a cerut ministrului de finanţe liberal, Daniel Chiţoiu, să vină cu alte variante de creştere a încasărilor dacă liberalii vor scăderea fiscalităţii.

Analiştii financiari au început deja de câteva săptămâni să avertizeze că în condiţiile nerealizării veniturilor, în special din cauza ponderii mari a economiei subterane şi a scăderii investiţiilor capabile să crească absorbţia fondurilor europene, va fi greu ca statul să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 2,3% din PIB asumată cu FMI, mai ales că pârghia tradiţională folosită până acum pentru încadrarea în ţintă - reducerea continuă a investiţiilor - şi-a atins deja limitele. Guvernul urmează să facă în această săptămână a doua rectificare de buget din acest an, cu o reducere a cheltuielilor, întrucât încasările de până acum sunt mai mici cu cca 3,8 mld. lei.

Majorarea cotei unice ar putea fi evitată dacă FMI şi CE vor accepta pentru 2014 un deficit bugetar mai mare pe seama excluderii de la calculul deficitului a sumelor alocate de stat pentru cofinanţarea programelor cu fonduri UE. Comisia Europeană discută în prezent posibilitatea de a permite această măsură pentru statele care întâmpină dificultăţi în relansarea economiei din cauza cerinţei de încadrare în pragul general de deficit de cel mult 3% din PIB. Pentru anul în curs, estimarea oficială de creştere economică este de 2,2%.