Tendinţa de încălzire mai rapidă din ultimii 30 de ani este susceptibilă să provoace călduri excepţionale, incendii de vegetaţie şi inundaţii, avertizează oamenii de ştiinţă.

Temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală în ultimii 30 de ani, potrivit unui raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), citat de The Guardian.

Efectele acestei încălziri se văd deja, cu secete, incendii de pădure şi dezgheţuri care au loc pe întregul continent. Raportul "Starea climei în Europa", avertizează că, pe măsură ce tendinţa de încălzire continuă, căldurile excepţionale, incendiile de vegetaţie, inundaţiile şi alte efecte ale dereglărilor climatice vor afecta societatea, economiile şi ecosistemele.

Din 1991 până în 2021, temperaturile din Europa au crescut cu o rată medie de aproximativ 0,5C pe deceniu. Acest lucru a avut rezultate fizice: gheţarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheţii între 1997 şi 2021, în timp ce stratul de gheaţă a Groenlandei s-a topit, de asemenea, contribuind la creşterea nivelului mării. În vara anului 2021, Groenlanda a avut prima ploaie înregistrată vreodată în cel mai înalt punct al său, staţia Summit.

Au fost pierdute vieţi omeneşti ca urmare a evenimentelor meteorologice extreme. Raportul precizează că, în 2021, evenimentele meteorologice şi climatice cu impact ridicat - dintre care 84% au fost inundaţii şi furtuni - au dus la sute de decese, au afectat direct peste 500.000 de persoane şi au provocat pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.

"Europa prezintă o imagine în direct a unei lumi care se încălzeşte şi ne reaminteşte că nici măcar societăţile bine pregătite nu sunt la adăpost de impactul evenimentelor meteorologice extreme", a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

De asemenea, este foarte probabil ca tendinţa să continue, fiind prevăzute mai multe dezastre meteo în viitor. Raportul preconizează că temperaturile vor creşte în Europa într-un ritm care va depăşi modificările temperaturii medii globale. Fenomenele meteo se vor accelera, cu tot mai puţine ploi de vară, ceea ce va duce probabil secete devastatoare. Ploile extreme şi inundaţiile vor urma probabil în ultimele luni în toate regiunile, cu excepţia Mediteranei.

Raportul are şi veşti bune. Multe ţări europene au reuşit să reducă foarte bine emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, Europa a luat măsuri pentru a proteja populaţia de cele mai grave efecte ale crizei climatice, sistemele de alertă în caz de fenomene meteorologice extreme protejând aproximativ 75% din populaţie, iar planurile de acţiune pentru combaterea efectelor căldurii au salvat multe vieţi.

"În ceea ce priveşte atenuarea, ritmul bun de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune ar trebui să continue şi ambiţiile ar trebui să fie în continuare sporite. Europa poate juca un rol-cheie în realizarea unei societăţi neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până la mijlocul secolului, pentru a respecta acordul [climatic] de la Paris", a declarat Taalas.

Există o serie de motive pentru care Europa s-a încălzit mai repede decât alte părţi ale lumii. Are un procent ridicat de uscat, care se încălzeşte mai repede decât marea. Arctica şi, în general, latitudinile nordice înalte sunt, de asemenea, regiunile care se încălzesc cel mai rapid la nivel global, iar o parte relativ mare din Europa se află în latitudinile nordice.

Sistemele de reacţie ar putea contribui, de asemenea, la această încălzire, cum ar fi slaba umiditate a solului, ceea ce înseamnă că temperaturile cresc mai repede. Europa este vulnerabilă şi la curenţii cu jet dublu.

Un studiu publicat în Nature Communications la începutul acestui an a constatat că Europa este un "punct fierbinte al valurilor de căldură", în parte din cauza faptului că fluxurile cu jet dublu reprezintă aproximativ 35% din variabilitatea temperaturii.

.