Numărul insolvenţelor din România a rămas în primele opt luni din 2025 la aproape nivel ca anul trecut, cu o scădere de 2%, dar cererile de concordat preventiv au urcat cu 30%, semnalând o schimbare de comportament în rândul companiilor aflate în dificultate, arată o analiză CITR.

Astfel, în intervalul ianuarie - august au fost înregistrate 4.561 de insolvenţe, comparativ cu 4.657 în aceeaşi perioadă din 2024. Numărul companiilor de impact în insolvenţă – cele cu active de peste un milion de euro – s-a redus de la 95 la 78. În acelaşi timp, cererile de concordat preventiv au crescut de la 145 la 189.

„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluţia atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulţi antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eşec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Analiza CITR arată că vulnerabilităţile economice se repoziţionează. Transporturile şi depozitarea au înregistrat 571 de insolvenţe, cu 20% mai multe decât anul trecut, evoluţie influenţată de scumpirea combustibililor şi presiunea pe marje.

Serviciile administrative şi suport au ajuns la 201 cazuri, în creştere cu 17,5%, domeniu expus prin dependenţa de contracte mari şi marje reduse. Industria extractivă a avansat cu 60%, pe fondul volatilităţii materiilor prime, iar sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat o creştere de 33%, confirmând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.

În paralel, domeniile tradiţional expuse la insolvenţe rămân afectate, dar cu o dinamică descrescătoare. Comerţul a înregistrat 1.131 de insolvenţe, în scădere cu peste 8%, construcţiile au raportat 947 de cazuri, cu 2,87% mai puţine, iar industria prelucrătoare a stagnat la 556 de cazuri. În HoReCa, numărul insolvenţelor a scăzut cu 9,24%, la 324.

Cele mai multe insolvenţe continuă să fie concentrate în marile centre economice. Bucureşti-Ilfov a raportat 1.067 de insolvenţe, urmat de Bihor cu 412, Cluj cu 310 şi Timiş cu 239, aceste patru judeţe cumulând aproape jumătate din totalul naţional.

DIn punct de vedere al creşterii, ies în evidenţă judeţele Mehedinţi (+88,9%), Sălaj (+87,1%), Ialomiţa (+48,3%), ceea ce arată că presiunile se extind către zone cu baze economice fragile.

La nivel global, insolvenţele se află pe un trend ascendent. Germania, Franţa şi Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, pe fondul costurilor energetice şi al condiţiilor de finanţare tot mai restrictive. România se aliniază acestui trend, chiar dacă cifrele la 9 luni indică o aparentă stabilizare. Pentru ultimele luni ale anului, CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvenţelor, dacă persistă costurile ridicate ale finanţării, cererea externă scăzută şi presiunea pe marjele companiilor.