Daca maine toti cei peste 700 de mari poluatori din Romania si-ar inchide portile, ar trebui sa treaca 300 de ani pentru ca apa, aerul si solul sa se curete. Daca de maine cu totii vor respecta normele de mediu impuse de UE, momentul curateniei se indeparteaza. Dar nu de tot. 

In urma cu cinci luni, ministrul mediului se declara ingrijorat de faptul ca doar 13 poluatori din 638 obtinusera autorizatia integrata de mediu, fara de care nici o companie poluatoare nu poate functiona dupa aderare. Si avea motive reale de ingrijorare: in aceeasi perioada, in raportul de tara mediul era unul din cele sapte capitole care puteau impiedica aderarea. De atunci si pana in martie, 115 poluatori si-au obtinut autorizatia si alti peste 300 au depus cerere. Dar raman peste 200 de poluatori care inca nu au facut nici un demers. Semnalul de alarma este insa clar: pana la 30 octombrie 2007 toate cele 638 de instalatii vor avea nevoie de autorizatia integrata de mediu. Iar pentru cele 443 care nu au obtinut perioade de tranzitie, mai exista un termen limita: 1 ianuarie 2007, cand trebuie finalizate toate investitiile de aliniere la standardele UE.

Graba din ultimele luni inseamna, conform presedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM), Ioan Gherhes, ca oamenii s-au disciplinat si au depasit un prag de responsabilizare: "Interesul este, clar, al companiilor de a nu fi surprinse de 30 octombrie 2007, cand ar putea fi inchise".  Avantul romanilor l-a depasit chiar si pe cel al europenilor. Conform ministrului mediului, Sulfina Barbu, doar 14% din instalatiile statelor membre s-au conformat noilor reguli UE privind mediul, in timp ce, in Romania, 19% din instalatiile poluatoare au acte in regula.

Dar obtinerea autorizatiilor integrate nu este cel mai mare efort pe care trebuie sa il faca o companie, deoarece pretul perceput de stat este simbolic. Costurile adevarate incep insa odata cu evaluarea pe care companiile si-o fac pentru autorizatie (evaluarea trebuie facuta de consultanti agreati de Ministerul Mediului) si continua cu punerea in aplicare a planului de investitii promis la eliberarea autorizatiei. Pentru marii poluatori, aceste investitii pot insemna cateva zeci sau poate chiar sute de milioane euro, conform lui Ioan Gherhes de la ANPM.

Astfel, daca pana acum problema me-diului se concretiza pentru companii doar in taxe si amenzi - insumand peste 100 de milioane de euro in 2005 -, acum companiile vor cheltui pentru investitii in protectia mediului de sapte ori mai mult, dar de acesti bani isi vor cumpara viza Schengen. Mai precis, cele 443 de instalatii care nu au primit pe-rioade de tranzitie trebuie sa investeasca pana la sfarsitul acestui an 800 mil. euro, estimarea fiind facuta de Ministerul Mediului. Companiile care detin cea mai mare parte din instalatiile poluante sunt combinatele chimice, rafinariile, cimentul si medicamentele, sectoarele cu cele mai mari hibe cand vine vorba de mediu. 

Este o adevarata aventura sa te conformezi cerintelor UE. Polonezii au aflat asta in prima zi dupa aderare, cand au inceput sa achite circa 300.000 de euro pe zi, deoarece companiile nu obtinusera aceste autorizatii integrate, conform ministrului mediului, Sulfina Barbu. Bineinteles ca, desi banii sunt platiti de stat, acestia nu vin din buget, ci din amenzile pe care poluatorii sunt obligati sa le plateasca. Cu alte cuvinte, companiile au de ales intre a-si face investitiile sau un plan sustinut de investitii pentru a obtine autorizatia sau a plati amenzi usturatoare, in paralel cu investitiile pe care oricum va trebui sa le faca.

Cei care si-au obtinut deja autorizatia integrata de mediu simt ca si-au luat o mare piatra de pe inima. Chiar daca inca mai au de investit: "Pentru rafinaria Vega am investit 12,5 milioane de euro si am obtinut autorizatia integrata, dar, pana in 2014, cat avem perioada de tranzitie, trebuie sa mai investim inca 32,8 milioane de euro", spune Cantemir Mambed, director QHSE in Rompetrol. Cantemir Mambed povesteste ca obtinerea autorizatiei integrate pentru Vega a durat opt luni, dar pentru Petromidia procedura de obtinere dureaza mai mult, dat fiind numarul mai mare de instalatii poluante: "La Petromidia s-au facut investitii obligatorii de 16,6 mil. euro pentru a obtine autorizatia integrata, dar s-au mai facut si alte investitii mari cu impact pozitiv asupra mediului, care sa ne alinieze la practicile internationale din domeniu (Best Available Technologies)". Oficialul Rompetrol spune insa ca Petromidia va avea autorizatia integrata pana la sfarsitul acestui an. Si rafinariile Arpechim si Petrobrazi din cadrul Petrom au obtinut autorizatia integrata de mediu.

Mittal Steel, care domina siderurgia romaneasca, a facut pana acum 60% din investitiile pentru mediu, investind 41,46 milioane de dolari in primii patru ani dupa privatizare, dintre care 12,14 milioane au fost investite anul trecut. In siderurgie, singura autorizatie integrata a fost obtinuta de Tenaris Silcotub anul trecut, pentru care compania a investit cateva milioane de dolari, urmand ca in anii urmatori investitia sa se dubleze. Mihaela Popescu, asistant manager in Tenaris Silcotub, spune ca procesul de obtinere a autorizatiei a durat sapte luni. 

Alte domenii puternic poluatoare, precum cimentul si metalurgia, au facut investitiile necesare, principalul lor atu fiind faptul ca sunt privatizate. Lafarge si Carpatcement au primit deja autorizatie integrata de mediu. Carpartcement a primit autorizatia in urma unor investitii in valoare de aproximativ 16 mil. euro, conform lui Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding. O suma mai mica, 12 mil. euro, a fost investita de Alro Slatina, care a obtinut autorizatia integrata pe 10 ani. "Strategia de mediu a fost aplicata si la producatorul de aliaje ALPROM Slatina si se va extinde si la ALUM Tulcea (companie pe care producatorul de aluminiu a preluat-o recent", spune Marian Nastase, vicepresedintele CA Alro.

Cele mai nefericite industrii afectate de aceasta lege sunt chimia si petrochimia. Aici, combinatele - in special cele care nu fac parte din trusturi mari sau nu au fost bine privatizate - nu pot face aceste investitii din veniturile lor, iar creditele nu le sunt accesibile din mai multe motive: "Nu vrem bani de la Guvern, ci acel mediu economic care sa ne permita sa indeplinim aceste cerinte. In prezent, acest lucru este imposibil. Energia electrica costa dublu fata de alte tari europene, cursul monedei nationale este impredictibil si pana anul trecut nici o banca nu acorda credite pe o durata mai mare de un an pentru investitii de mediu", spune Dumitru Constantin, presedintele Confederatiei Patronatelor din Industria Romaniei.

Atat combinatele chimice, cat si alte companii poluatoare au obtinut perioade de tranzitie. Litera legii spune ca obtinerea acestei perioade inseamna imposibilitatea de a accesa fonduri structurale. Ca atare, investitiile va trebui facute din venituri proprii, interne sau externe. Pe de alta parte, reprezentantii unor companii care au obtinut asemenea decalari presupun ca ar exista o solutie prin care fondurile structurale sa poata fi totusi accesate: "Totul depinde de cum sunt accesate aceste fonduri, dar credem ca se va putea prin planuri comune intre companiile dintr-o anumita regiune", spune oficialul Rompetrol. Daca nu dispare la urmatorul raport de tara din iunie, steguletul rosu primit de Romania pentru problemele legate de mediu va avea efecte in spirala: Romania va risca sa intre in UE fara drept la cuvant si la o parte din fondurile care i s-ar cuveni.