Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI) susţine că firmele româneşti vor avea nevoie de consilii de administraţie cu competenţe mai puternice în geopolitică, tehnologie, inteligenţă artificială, securitate cibernetică şi politici publice, pe măsură ce riscurile externe ajung să influenţeze direct strategiile de investiţii, lanţurile de aprovizionare şi accesul la pieţe.

Semnalul vine în condiţiile în care European Corporate Governance Barometer 2026, realizat de Confederaţia Europeană a Asociaţiilor Administratorilor (ecoDa) împreună cu Ethics & Boards, indică progrese ale companiilor europene în ceea ce priveşte independenţa şi diversitatea consiliilor de administraţie, dar şi un decalaj faţă de Statele Unite la capitolul competenţe legate de geopolitică şi tehnologie.

„Competitivitatea companiilor va depinde tot mai mult de capacitatea consiliilor de administraţie de a înţelege transformările geopolitice şi tehnologice şi de a le integra în deciziile strategice. Dacă până acum discuţiile despre guvernanţa corporativă s-au concentrat pe independenţă, diversitate şi conformare, următoarea etapă este construirea unor boarduri capabile să anticipeze schimbarea“, spune Alina Prahoveanu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor Independenţi.

În opinia sa, competenţele tradiţionale – financiare, juridice sau operaţionale – ar trebui completate în boardurile companiilor cu expertiză în geopolitică, tehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi în politici publice.

Pentru companiile din România, geopolitica a devenit o variabilă cu efect direct asupra businessului. Apropierea de Ucraina, poziţia României la Marea Neagră, politica europeană de creştere a capacităţilor de apărare şi competiţia tehnologică globală pot influenţa dezvoltarea unor sectoare precum apărarea, energia, infrastructura critică, logistica, agricultura, IT-ul şi securitatea cibernetică.

În acest caz, competenţa în geopolitică la nivelul unui consiliu de administraţie nu înseamnă analiza politicii internaţionale în sine, explică reprezentanţii AAI, ci capacitatea de a traduce schimbările externe în riscuri şi decizii de business. Printre acestea se numără riscul de ţară, schimbările legislative şi de reglementare, securitatea lanţurilor de aprovizionare, dependenţa de anumite resurse şi tehnologii, accesul la pieţe şi finanţare sau riscurile reputaţionale.

O companie dependentă de un furnizor dintr-o anumită regiune, de o tehnologie controlată de un număr redus de jucători sau de o materie primă expusă unor tensiuni geopolitice poate avea, astfel, o vulnerabilitate care trebuie analizată inclusiv la nivelul boardului.

Discuţia apare şi pe fondul revenirii competitivităţii în centrul agendei economice europene, odată cu raportul Draghi. La nivelul companiilor, AAI vorbeşte despre necesitatea unor boarduri „fit for purpose“, respectiv consilii de administraţie ale căror competenţe să fie alese în funcţie de industria în care activează compania, modelul său de business, riscurile la care este expusă şi strategia pe termen lung.

Inteligenţa artificială reprezintă o altă zonă în care administratorii vor trebui să înţeleagă nu numai oportunităţile, ci şi riscurile. Adoptarea AI şi a altor tehnologii critice trebuie analizată, potrivit AAI, inclusiv prin prisma dependenţei de furnizori externi. Cele mai avansate ecosisteme de inteligenţă artificială sunt dezvoltate în principal în Statele Unite şi China, ceea ce ridică pentru companiile europene şi problema rezilienţei tehnologice pe termen lung.

AAI recomandă companiilor să îşi evalueze periodic componenţa boardurilor şi să identifice competenţele de care vor avea nevoie în următorii ani. Printre domeniile indicate se află geopolitica, tehnologia, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, managementul riscurilor şi politicile publice.

O altă recomandare vizează introducerea scenariilor geopolitice în planificarea strategică. Investiţiile şi proiectele de dezvoltare ar trebui analizate inclusiv în funcţie de posibile perturbări ale lanţurilor de aprovizionare, schimbări legislative, dependenţe de anumite resurse sau tehnologii şi riscuri reputaţionale.

Companiile ar trebui, de asemenea, să îşi consolideze planurile de succesiune la nivelul consiliilor de administraţie şi să aloce mai mult timp discuţiilor strategice. AAI propune inclusiv organizarea periodică a unor simulări de criză prin care boardurile şi managementul să testeze capacitatea organizaţiei de a răspunde unor schimbări majore.

În paralel, membrii consiliilor de administraţie ar trebui să îşi actualizeze permanent competenţele, în condiţiile în care experienţa unui executiv performant nu se traduce automat în competenţele necesare unui administrator.

„Pe lângă competenţele financiare, juridice sau operaţionale, este nevoie în consiliile de administraţie de competenţe în geopolitică, tehnologie şi inteligenţă artificială şi politici publice“, spune Alina Prahoveanu.

Asociaţia Administratorilor Independenţi reuneşte peste 150 de profesionişti cu experienţă în structurile de guvernanţă ale companiilor din România şi este membru al Confederaţiei Europene a Asociaţiilor Administratorilor (ecoDa).