Acţiunile americane şi europene au ajuns la niveluri record, alimentate de entuziasmul investitorilor faţă de inteligenţa artificială. Economiştii Băncii Centrale Europene avertizează însă că ascensiunea burselor seamănă cu episoade din trecut în care revoluţiile tehnologice au fost urmate de corecţii puternice.

„Cercetările economice privind revoluţiile tehnologice din trecut duc la o concluzie îngrijorătoare: o corecţie a evaluărilor actuale de pe piaţa de acţiuni este probabilă”, au scris economiştii BCE într-o analiză publicată luni.

Potrivit acestora, există două scenarii prin care boom-ul bursier alimentat de AI s-ar putea încheia.

Primul este cel clasic, în care investitorii devin prea optimişti şi împing preţurile acţiunilor mult peste valoarea fundamentală a companiilor. În momentul în care entuziasmul dispare, evaluările se ajustează rapid, iar piaţa poate intra într-o perioadă de scădere accentuată.

Al doilea scenariu este mai complicat: chiar dacă preţurile actuale reflectă corect potenţialul inteligenţei artificiale de a transforma economia globală şi de a creşte profiturile companiilor, o corecţie poate apărea în continuare.

Economiştii BCE au identificat paralele cu boom-ul feroviar din secolul al XIX-lea, extinderea electricităţii şi radioului în anii 1920 şi revoluţia internetului din anii 1990.

În toate aceste cazuri, investiţiile masive într-o nouă tehnologie au generat creşteri puternice ale preţurilor activelor, urmate ulterior de perioade de ajustare.

Pe măsură ce inteligenţa artificială este adoptată pe scară largă, incertitudinea asociată acestei tehnologii se poate extinde la nivelul întregii economii.

Dacă apar probleme majore legate de tehnologie sau dacă rezultatele economice ale investiţiilor în AI dezamăgesc, efectele nu s-ar limita la companiile din sectorul tehnologic.

„Pe măsură ce adopţia se extinde, incertitudinea devine una la nivelul întregii economii. Dacă atunci ceva nu merge bine cu tehnologia respectivă, întreaga economie are de suferit”, avertizează economiştii BCE.

Într-un astfel de scenariu, investitorii ar putea cere o primă de risc mai mare pentru a deţine acţiuni. Chiar dacă profiturile companiilor continuă să crească, această majorare a primei de risc ar putea duce la scăderea preţurilor acţiunilor.

Economiştii BCE subliniază că, indiferent de mecanism, cele două scenarii indică acelaşi rezultat: un boom urmat, la un moment dat, de o corecţie.

Investitorii europeni sunt expuşi indirect la „Magnificent 7”. BCE avertizează că riscul este relevant şi pentru investitorii europeni de retail, chiar dacă aceştia nu investesc direct în companiile americane de tehnologie.

Acţiunile grupului „Magnificent 7” — marile companii americane care au dominat creşterea bursieră din ultimii ani — au o pondere importantă în indicii globali, fondurile de investiţii şi fondurile de pensii.

O scădere puternică a acestor acţiuni s-ar putea transmite astfel către portofolii europene care par, la prima vedere, diversificate.

Mai mult, BCE avertizează că o corecţie severă ar putea genera efecte în lanţ prin intermediul structurilor bazate pe fonduri şi ar putea ajunge să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro.

Economiştii BCE atrag atenţia asupra unei diferenţe importante faţă de prăbuşirea companiilor de internet de la începutul anilor 2000.

În prezent, băncile centrale şi guvernele au mai puţin spaţiu de manevră pentru a amortiza un eventual şoc.

„Spre deosebire de episodul dotcom, punctul de pornire actual lasă considerabil mai puţin spaţiu pentru reducerea dobânzilor sau utilizarea politicii fiscale pentru a amortiza efectele”, susţin economiştii.

Prin urmare, BCE nu spune că prăbuşirea burselor este iminentă şi nici nu poate indica momentul unei eventuale corecţii. Mesajul este mai degrabă unul de avertizare: cu cât boom-ul AI împinge evaluările mai sus, cu atât riscul unei ajustări viitoare devine mai important