Cicatricile lăsate de pandemia de COVID sunt tot mai adânci. Care este boala de care suferă tot mai multă lume, deşi cazurile de COVID au fost mai puţine

Autor: Georgiana Mihalache Postat la 17 august 2021 8143 afişări

Petreceri cu zeci, sute de invitaţi. Concerte. Ieşiri la restaurant. Apoi, în 2020, linişte. Uşor-uşor, odată cu depăşirea de moment a crizei sanitare, oamenii au ieşit din „cochiliile” lor pandemice şi cel puţin o parte dintre ei participă la evenimentele minuţios programate. Restul au rămas însă acasă şi se luptă cu agorafobia, aşa cum o denumesc psihologii, adică teama de mulţime. Iar această stare de nesiguranţă este unul dintre „cadourile otrăvite” ale pandemiei de COVID-19.

De la începutul pandemiei de COVID a crescut într-adevăr numărul persoanelor care suferă de forme mai uşoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie. Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalenţă a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieşi în spaţii deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spaţiile închise (magazine, bănci, instituţii unde se stă la coadă)”, explică Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din Bucureşti.

Pentru a delimita termenii, psihoterapeutul defineşte agoraphobia ca fiind teama de a fi singur în anumite situaţii sau locuri, mai ales în locuri publice, care nu pot fi părăsite imediat. Mai există însă şi enochlofobia, adică frica intensă de mulţimi, care conduce la evitarea lor.

Iar media şi dezvoltarea diverselor platforme sociale amplifică şi întreţin starea de nesiguranţă, mai spune specialistul.


,Multă lume este nesigură, înfricoşată, iar dacă această frică ajunge să îţi perturbe viaţa, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog.”

Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.


Cum se manifestă teama de mulţime?

Atacul de panică este o stare des experimentată de persoanele care au teamă de mulţime. În plus, comportamentul de evitare al spaţiilor cu mulţi oameni este un alt mod prin care se manifestă această frică. ,,Cei cu atacuri de panică spun că au fost mai întâi la cardiolog pentru că simt că le creşte pulsul, că le bate tare inima, că au stări de agitaţie, ameţeală chiar şi dificultatea de a respira. Aceste stări de atacuri de panică sunt personalizate la fiecare persoană”, explică şi Elvira Bădiu, psihoterapeut autorizat în psihoterapie comportamentală.

Iar tulburările de anxietate nu fac decât să amplifice pericolul real, lucru care îi face pe oameni să rămână în confortul dat de propria locuinţă, de exemplu.

,,În majoritatea situaţiilor în care persoane care nu au suferit anterior de anxietate devin brusc îngrozite de perspectiva expunerii la mulţimi, se produce o mutaţie în sistemul lor de gândire sau de referinţă. Uneori, această frică de mulţimi nu este monocauzală, poate fi nu numai din cauza temerii de contaminare cu SARS-CoV-2, poate fi şi legată de o traumă anterioară”, mai adaugă Beatrice Popescu.

Semnele fricii de mulţime

În cazul fiecărei persoane, teama de mulţime se manifestă diferit. Există cazuri în care această frică schimbă modul în care o persoană îşi trăieşte viţa, dar şi oameni care încearcă să găsească puncte de sprijin, cum ar fi vaccinarea.

,,Locurile aglomerate mă inhibă. Simt că îmi bate inima mai tare şi vreau să ies cât mai repede de acolo, pentru că nu vreau să pierd controlul. La metrou mă panichez dacă e foarte aglomerat, mi şe înroşeşte faţa şi transpir, mi se înfundă urechile, mi se taie respiraţia. De multe ori, dacă sunt singură, aştept următorul metrou dacă primul e prea aglomerat. Nu am  mers la niciun concert mare şi nu am de gând, dar asta mă împiedică să petrec mai mult timp cu prietenii”, mărturiseşte Florentina, o tânără din Bucureşti.


,,Locurile aglomerate mă inhibă. Simt că îmi bate inima mai tare şi vreau să ies cât mai repede de acolo, pentru că nu vreau să pierd controlul. La metrou mă panichez dacă e foarte aglomerat, mi şe înroşeşte faţa şi transpir, mi se înfundă urechile, mi se taie respiraţia. De multe ori, dacă sunt singură, aştept următorul metrou dacă primul e prea aglomerat. Nu am  mers la niciun concert mare şi nu am de gând, dar asta mă împiedică să petrec mai mult timp cu prietenii.”

Florentina, o tânără din Bucureşti


Prin stări stresante a trecut şi Bianca, însă odată cu începerea vaccinării, ea a reuşit să mai elimine din frici.

,,Odată cu începerea pandemiei, am evitat interacţiunea cu ceilalţi, de teama de a nu lua COVID şi de a-i îmbolnăvi pe cei dragi. Am resimţit un nivel ridicat de stres şi anxietate pe tot parcursul anului 2020, până când am avut acces la vaccin. Din momentul în care m-am vaccinat, am avut un confort emoţional. Însă chiar şi aşa, nu am revenit la nivelul de încredere de dinainte de pandemie. Spre exemplu, nu am mai folosit niciun mijloc de transport în comun din martie 2020, ci doar rideshare”, a povestit Bianca.

Ce pârghii sunt pentru a domoli stările de anxietate şi stres?

Oamenii încearcă să controleze reacţiile corpului sau ale minţii, însă, în cazul unor stări care se repetă pe o perioadă mai mare de timp, problemele nerezolvate cu ajutorul unui specialist se pot agrava.

Şi pentru că nu există un tipar al oamenilor afectaţi de teama de mulţime, cei care se confruntă cu această problemă trebuie să apeleze la un psiholog.

,,Această stare netratată poate aduce şi depresie, este stadiul cel mai avansat. Multă lume este nesigură, înfricoşată, iar dacă această frică ajunge să îţi perturbe viaţa, să nu faci anumite lucruri, atunci trebuie să faci o autoanaliză sau să mergi la psiholog”, precizeaza Elvira Bădiu.


,,Odată cu începerea pandemiei, am evitat interacţiunea cu ceilalţi, de teama de a nu lua COVID şi de a-i îmbolnăvi pe cei dragi. Am resimţit un nivel ridicat de stres şi anxietate pe tot parcursul anului 2020, până când am avut acces la vaccin. Din momentul în care m-am vaccinat, am avut un confort emoţional. Însă chiar şi aşa, nu am revenit la nivelul de încredere de dinainte de pandemie. Spre exemplu, nu am mai folosit niciun mijloc de transport în comun din martie 2020, ci doar rideshare.”

Bianca, Bucureşti


Specialiştii au diverse metode la dispoziţie pentru a reuşi, alături de clienţi, să îi determine pe oamenii afectaţi de teama de mulţime să iasă din cercul vicios în care au intrat după o perioadă incertă, aşa cum nu au mai trăit, odată cu venirea pandemiei.

,,În psihoterapie se evaluează modalităţile de coping anterioare, se evaluează intensitatea cogniţiilor generatoare de astfel de emoţii puternice şi se încearcă restructurarea cognitivă, cu focus pe evaluarea pericolului real, nu a celui imaginar. Uneori pericolul perceput (imaginat) este mai mare decât cel real, iar persoana are senzaţia falsă că nu îi poate face faţă, în timp ce adevărul ar putea fi foarte diferit”, a mai spus Beatrice Popescu.

Din datele Ziarului Financiar, unu din cinci pacienţi din clinicile private avea anul trecut programare la psiholog. Consultaţiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privaţi de sănătate după primele luni de pandemie, lucru care arată nevoia din piaţă.


Din datele Ziarului Financiar, unu din cinci pacienţi din clinicile private avea anul trecut programare la psiholog. Consultaţiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privaţi de sănătate după primele luni de pandemie, lucru care arată nevoia din piaţă.


,,De la începutul pandemiei de COVID a crescut într-adevăr numărul persoanelor care suferă de forme mai uşoare sau mai grave de agorafobie sau enochlofobie. Dacă înainte de pandemie exista o anumită prevalenţă a tulburărilor de anxietate generate de frica de a ieşi în spaţii deschise, după debutul pandemiei s-a adăugat acest element de frică de contaminare care a afectat mai ales expunerea în spaţiile închise (magazine, bănci, instituţii unde se stă la coadă).”

Beatrice Popescu, psihoterapeut al Clinicii Bellanima din Bucureşti.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
corporate life,
pandemie,
teama,
psiholog

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.