♦ Compania a închis anul trecut cu afaceri de 237,5 mil. lei, în urcare cu 8,7% versus 2024. Şi pentru acest an grupul şi-a propus un mic avans al businessului, până la 240 mil. lei.

Piaţa textilelor şi a confecţiilor rămâne dificilă, cu presiune ridicată pe preţuri, termene de livrare şi costuri, spune Dorel Simiz, fondatorul companiei Pandora Prod, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de îmbrăcăminte din România. Concurenţa este puternică atât la nivel regional, cât şi internaţional, iar clienţii sunt mai atenţi la eficienţă, calitate şi flexibilitate, adaugă el.

„În acelaşi timp, există în continuare cerere pentru acei producători care pot livra constant, la standarde ridicate şi cu respectarea cerinţelor comerciale şi operaţionale ale partenerilor externi.”

În acest context, Pandora Prod a închis anul trecut cu afaceri de 237,5 mil. lei, în urcare cu 8,7% versus 2024. Şi pentru acest an grupul şi-a propus un mic avans al businessului, până la 240 mil. lei. Producţia merge aproape integral la export, compania cu 770 de salariaţi lucrând, conform celor mai recente date ale ZF, cu mari nume europene din segmentul premium şi de lux.

În cazul grupului din Focşani, Vrancea, modelul de business e unul de tip producţie integrată.

La producţia integrată, fabrica este cea care cumpără ţesătura şi accesoriile, realizează tiparele şi uneori chiar şi modelele pe care le dă spre aprobare clientului. Astfel, şi preţurile plătite de retaileri sunt mai mari decât la lohn. Ori asta permite, în cascadă, plata unor salarii mai mari.

Totuşi, şi riscurile sunt mai mari pentru producător versus modelul de lohn, unde retailerul cumpără tot.

Chiar şi aşa, în România ultimului deceniu mii de fabrici de îmbrăcăminte s-au închis, iar cele mai multe au fost cele care lucrau în lohn şi care au pierdut lupta cu concurenţa asiatică mult mai ieftină. Şi ceilalţi actori se luptă la rândul lor cu alte fabrici – inclusiv din Republica Moldova ori Albania şi din Nordul Africii. Iar principalul teren de luptă e tot preţul.

„Pentru anul în curs, ne aşteptăm ca piaţa să rămână prudentă şi selectivă. Companiile bine organizate, cu experienţă, disciplină operaţională şi capacitate de adaptare vor avea şanse mai bune să traverseze această perioadă”, explică Dorel Simiz.

Profitul net al Pandora Prod s-a redus de la circa 3 mil. lei în 2024 la 735.000 de lei anul trecut.

„Principalele provocări sunt legate de menţinerea competitivităţii într-o industrie cu presiune ridicată pe costuri, de stabilitatea comenzilor externe şi de disponibilitatea forţei de muncă specializate.”

Prea scumpă?

Industria textilă rămâne una foarte competitivă, iar companiile trebuie să gestioneze atent costurile cu forţa de muncă, energia, materiile prime şi logistica, adaugă antreprenorul. De altfel, de multe ori retailerii au renunţat la a mai lucra cu fabrici autohtone deoarece piaţa românească a devenit prea scumpă, deşi salariile din domeniu sunt de regulă apropiate de minimul pe economie.

O altă provocare importantă este păstrarea personalului calificat şi menţinerea productivităţii, într-un sector în care experienţa angajaţilor şi calitatea execuţiei sunt esenţiale, adaugă antreprenorul. Dar cele două provocări sunt interconectate pentru că mulţi oameni pleacă către sectoare mai bine plătite.

„În acelaşi timp, cererea din pieţele externe este influenţată de evoluţia consumului european şi de politicile de achiziţii ale clienţilor internaţionali”, adaugă Dorel Simiz. Ori astăzi, cererea e anemică.

Dincolo de asta, nici economia României nu se simte prea bine. Mediul de afaceri rămâne influenţat de fiscalitate, inflaţie, costul finanţării şi evoluţia cererii din pieţele externe.

„Ne aşteptăm la un an cu presiune în continuare pe costuri, consum şi cash-flow-ul companiilor. Pentru companii, credem că priorităţile vor rămâne disciplina financiară, controlul costurilor şi menţinerea competitivităţii. În acest context, este important ca economia să beneficieze de predictibilitate fiscală şi de măsuri care să susţină producţia locală, exporturile şi păstrarea locurilor de muncă.”