România cheltuie anual cel puţin 0,4% din PIB, adică 1,35 miliarde de euro pe an, din cauza efectelor adicţiilor la minori, relevă studiul naţional privind impactul economic şi social al adicţiilor minorilor din România, realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, la iniţiativa Asociaţiei „Eu te iubesc”, fondată de Laura Cosoi, şi a Asociaţiei Familiilor Numeroase şi prezentat în detaliu în faţa unui public format din reprezentanţi ai oficialităţilor statului, celebrităţi, părinţi şi presă, luni, 10 noiembrie 2025, în Aula Magna din cadrul ASE. Studiul a analizat doar copiii care în 2024 abandonaseră deja sistemul de învăţământ. Cifra de 1,35 de miliarde de euro este mult mai mare dacă se iau în calcul şi adicţiile copiilor rămaşi în şcoală.

Ce se poate face cu 1,35 mld de euro? Aproximativ 48 de bazine olimpice de înot sau factura la gaze pentru circa 6,08 milioane de gospodării din România, ceea ce reprezintă aproximativ 69% din totalul celor 8,78 milioane de gospodării la nivel national. Însă dincolo de cifre, în lupta cu dependenţele scăpate de sub control şi fără viziune integrată oficială de prevenţie şi acţiune, România riscă să piardă copii, în condiţiile în care trendul demografic din ultimii 20 de ani înregistrează anual o scădere de aproximativ 200 000 de persoane, adică echivalentul oraşului Braşov an de an.

Cercetarea Academiei de Studii Economice din Bucureşti, intitulată „Impactul economic şi social al adicţiilor la minori în România”, indică pentru România că, la nivel operaţional, comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate anual cu aproximativ 55.000 de cazuri medicale, 49.000 în zona justiţiei şi ordinii publice, 41.000 în asistenţă socială, alături de 191.000 de evenimente educaţionale şi 90.000 cazuri de pierderi de productivitate parentală. Cumulate, aceste rezultate conturează un risc macroeconomic şi o erodare accelerată a capitalului uman, cu efecte în scăderea productivităţii muncii şi, implicit, a productivităţii naţionale, reducerea participării pe piaţa muncii şi presiuni tot mai mari asupra sustenabilităţii sistemelor publice (sănătate, educaţie, social), în paralel cu riscuri demografice (mortalitate prematură, natalitate mai scăzută, deteriorarea calităţii populaţiei active).

          Rezultatele cercetării susţin cu cifre care impactează puternic economia României problema reală şi lipsită de soluţii oficiale şi strategii concrete sesizată de părinţi în cadrul grupurilor de discuţii şi a asociaţiilor dedicate lor cu privire la riscurile de dependenţe multiple şi interconectate din rândul minorilor. Laura Cosoi, fondatoarea Asociaţiei Eu te iubesc, prof. univ. dr.  Mihaela Mosora, - ASE, Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine, prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, Prorector ASE - Cercetare ştiinţifică, dezvoltare şi inovare şi conf. univ. dr. Emilia Gogu – ASE, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică economică, Rareş Achiriloaie Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Diana Pungă, Consilier de Stat pentru relaţia cu societatea civilă – Departamentul Administraţie, Politici Publice şi Societate Civilă, Mihai Ghigiu, Preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor s-au numărat printre vorbitorii de luni care au subliniat necesitatea luării unui angajament naţional pentru elaborarea unei strategii oficiale de intervenţie pentru prevenirea şi combaterea dependenţelor multiple şi înlănţuite din rândul minorilor din România, ale căror costuri sociale şi economice se acumulează în sănătate, educaţie, siguranţă publică şi productivitate.

          „România are nevoie de un cadru strategic naţional coerent şi aplicat, centrat pe prevenţie, sprijin şi management proporţional al riscurilor, susţinut de cooperare interinstituţională şi continuitate operaţională. Dacă prevalenţa comportamentelor adictive nu este diminuată, costurile vor creşte de la an la an, pe măsură ce efectele educaţionale şi de sănătate se cumulează şi se traduc în cheltuieli recurente şi productivitate mai mică la nivel de cohortă. Combaterea adicţiilor devine o condiţie pentru competitivitatea economică şi securitatea demografică a ţării, care reclamă un răspuns naţional integrat şi bazat pe dovezi. În faţa acestor date, răspunsurile exclusiv punitive s-au dovedit insuficiente: deşi regimurile sancţionatorii s-au înăsprit în ultimii ani în zone punctuale, consumul şi expunerea adolescentină rămân ridicate, iar noi riscuri sintetice (substanţe puternice, combinaţii, potenţare digitală) apar rapid în Europa.”, avertizează prof. univ. dr. Mihaela Mosora, mamă a 4 copii, ca o concluzie a datelor relevate de cercetarea realizată de către ASE. 

          Printre personalităţile prezente la evenimentul „Impactul economic şi social al adicţiilor la minori în România”, desfăşurat în Aula Magda, de la ASE, s-au numărat Claudiu Damian, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii, reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi ai Ministerul Educaţiei, celebrităţi precum Adela Popescu, Radu Vâlcan, Adelina Pestriţu, Irina Fodor, Daciana Sârbu, Andreea Berecleanu, Elvira Deatcu, Aylin Cadâr.

          „Avem nevoie de ajutor! Noi, părinţii, avem nevoie de sprijinul, competenţa şi viziunea tuturor instituţiilor abilitate pentru siguranţa şi viitorul copiilor noştri în ceea ce priveşte dependenţele şi sănătatea fizică şi emoţională a copiilor noştri. Frica noastră, a părinţilor, demonstrată zi de zi, dar şi în studii, s-a întâlnit cu know-how-ul altor mame, reunite în Asociaţia Famiilor Numeroase şi am ajuns împreună să arătăm, cu ajutorul cercetătorilor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, că şi statului ar trebui să-i fie frică. Pentru că, aşa cum se vede în rezultatele studiului prezentat azi, temerile noastre se traduc în costuri uriaşe pentru stat. Impactul adicţiilor se pare că se numără atât în cazuri şi în poveşti de viaţă care, desigur, reprezintă perspectiva emoţională a problemei, dar şi în cifre, în cheltuieli uriaşe pentru stat. Adicţiile COSTĂ în toate sensurile pe care le are acest cuvânt, dar aceste costuri pot fi prevenite coordonat şi integrat.”, subliniază Laura Cosoi, fondatoarea Asociaţiei Eu te iubesc şi mamă a 4 fetiţe, hotărâtă să ducă în acţiune şi concret nevoia părinţilor pentru o hartă oficială de intervenţie în cazul adicţiilor la minorii din România.  

Administraţia Prezidenţială a României, prin reprezentantul său la eveniment Diana Pungă, Consilier de Stat pentru relaţia cu societatea civilă – Departamentul Administraţie, Politici Publice şi Societate Civilă susţine iniţiativa şi mobilizează instituţiile statului pentru crearea unui traseu oficial de acţiune în problematica adicţiilor la minori: „Felicit organizatorii pentru acest demers şi pentru analiza amplă prezentată astăzi — o cercetare care nu oferă doar cifre, ci aduce înţelegere asupra unui fenomen ce ne priveşte pe toţi: adicţiile minorilor. Administraţia Prezidenţială rămâne atentă la aceste fenomene şi susţine cooperarea între mediul educaţional, instituţiile publice, specialiştii din sănătate şi societatea civilă, pentru a construi un cadru coerent de prevenţie, sprijin şi educaţie. Personal, apreciez curajul iniţiatorilor de a aduce acest subiect în centrul dezbaterii. Cred că putem transforma aceste semnale de alarmă în soluţii — dacă alegem să lucrăm împreună, cu empatie, responsabilitate şi respect pentru sănătatea tinerilor”, susţine Diana Pungă din partea Administraţiei Prezidenţiale.

          „Acest studiu arată limpede că adicţiile la minori nu sunt doar o dramă individuală, ci o pierdere anuală colectivă de peste 1,3 miliarde de euro pentru România. Dacă vrem o generaţie pregătită pentru viitor, prevenirea trebuie să înceapă în familie şi să fie susţinută de comunitate. Felicit echipa de cercetare şi organizatorii pentru efortul exemplar de a pune date solide pe masa decidenţilor. A venit momentul să tratăm adicţiile ca pe o urgenţă naţională.” a declarat Rareş-Petru Achiriloaie, preşedintele cu rang de secretar de stat al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor.