Curtea Supremă Judiciară din Massachusetts - cea mai înaltă instanţă din stat - a decis la finele săptămânii trecute, în unanimitate, că Meta Platforms trebuie să răspundă în instanţă pentru acuzaţia că a proiectat Instagram în mod deliberat pentru a crea dependenţă la copii şi adolescenţi. Compania încercase să scape de proces invocând „Section 230" - o prevedere din legislaţia federală americană care protejează platformele de internet de răspunderea juridică pentru conţinutul postat de utilizatorii lor.

Judecătoarea Dalila Argaez Wendlandt a scris, în numele întregii curţi, că procesul intentat de procurorul general al statului, Andrea Joy Campbell, nu cere ca Meta să fie trasă la răspundere pentru ce publică utilizatorii - ceea ce ar fi acoperit de Section 230 -, ci pentru comportamentul propriu al companiei: „proiectarea unei platforme care capitalizează pe vulnerabilităţile de dezvoltare ale copiilor" şi „inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la siguranţa platformei Instagram".

Decizia este importantă pentru că introduce, la nivelul unei curţi supreme de stat, o distincţie juridică care până acum rămăsese nerezolvată: diferenţa dintre conţinutul pe care îl postează utilizatorii şi modul în care platforma este construită.

Section 230, adoptată în 1996 prin Communications Decency Act, a fost concepută pentru a proteja site-urile de internet într-o perioadă în care existau câteva milioane de utilizatori la nivel global. Trei decenii mai târziu, aceeaşi lege este invocată de companii cu miliarde de utilizatori şi venituri de zeci de miliarde de dolari ca argument că nu răspund juridic pentru efectele propriilor produse.
Argumentul Meta era că toate funcţionalităţile contestate - notificările permanente, „like"-urile, scrollul infinit - sunt doar modalităţi de a organiza şi prezenta conţinutul utilizatorilor, deci tot sub protecţia Section 230. Curtea a respins acest argument, stabilind că statul Massachusetts nu atacă ce publică utilizatorii, ci ce face compania cu acel conţinut: cum îl aranjează, cum îl livrează, cum exploatează mecanisme psihologice pentru a menţine minori pe platformă cât mai mult timp.

Nu toţi juriştii sunt de acord că distincţia este solidă. Eric Goldman, profesor de drept şi unul dintre cei mai citaţi specialişti americani în legislaţia internetului, a criticat decizia, argumentând că separarea între conţinut şi prezentare este artificială: deciziile editoriale despre cum şi ce conţinut să fie prezentat sunt, în practică, inseparabile. Goldman avertizează că precedentul deschide o cale prin care orice reclamant poate reformula o plângere legată de conţinut ca fiind una legată de design, erodând astfel protecţia oferită de Section 230.
Decizia din Massachusetts nu vine izolat. Este al treilea rezultat juridic major împotriva Meta în mai puţin de o lună.
Pe 24 martie 2026, un juriu din Santa Fe, New Mexico, a obligat Meta la plata a 375 de milioane de dolari - penalităţi civile, nu despăgubiri - după ce a constatat 75.000 de încălcări ale legii protecţiei consumatorului din acel stat. Procesul fusese iniţiat de procurorul general

Raúl Torrez în urma unei operaţiuni sub acoperire în care autorităţile creaseră un profil fals de fată de 13 ani, care fusese „inundat cu imagini şi solicitări" din partea abuzatorilor de copii. O a doua etapă a procesului, care va stabili dacă Meta a creat un „prejudiciu public" şi dacă trebuie să finanţeze programe de remediere, este programată pentru 4 mai 2026.

A doua zi, pe 25 martie, un juriu din Los Angeles a decis că atât Meta, cât şi Google au fost neglijente în proiectarea platformelor Instagram şi YouTube. A acordat 6 milioane de dolari unei tinere de 20 de ani care susţinea că a dezvoltat dependenţă de reţele sociale în copilărie - 3 milioane despăgubiri compensatorii şi 3 milioane punitive. Juriul a stabilit că Meta poartă 70% din responsabilitate, iar Google 30%.

Procesul din Massachusetts face parte dintr-un val juridic fără precedent. În total, 42 de procurori generali ai statelor americane au deschis acţiuni juridice împotriva Meta - 33 într-un proces federal comun depus în California, iar cel puţin nouă în instanţele din statele lor. Cel mai recent, procurorul general al statului Iowa, Brenna Bird (republicană), a depus plângere pe 8 aprilie 2026 – cu două zile înainte de decizia din Massachusetts.
Faptul că acţiunile vin atât din partea procurorilor democraţi (Campbell în Massachusetts, Torrez în New Mexico), cât şi a celor republicani (Bird în Iowa) arată că subiectul protecţiei minorilor în mediul online a depăşit, în SUA, războiul politic.
Procesul din Massachusetts fusese iniţiat în octombrie 2023 de Andrea Joy Campbell şi atrăsese atenţia publică prin acuzaţii potrivit cărora directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, ar fi fost informat despre efectele negative ale Instagram asupra minorilor, dar ar fi respins propunerile de modificare.

Meta contestă toate aceste acţiuni. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat, în legătură cu decizia din Massachusetts, că respinge „falsa distincţie" între conţinut şi designul platformei şi că decizia „nu a vizat fondul cauzei". „Suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată în sprijinirea tinerilor", a mai spus el.