Péter Magyar, liderul partidului de opoziţie Tisza, a devenit în doar doi ani cel mai serios adversar al premierului Viktor Orbán şi omul care ar putea pune capăt celor 16 ani de dominaţie ai Fidesz în politica ungară.

Alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie, sunt considerate cele mai importante din Ungaria din ultimul deceniu, iar cele mai multe sondaje independente îl plasează pe Magyar în faţa lui Orbán.

La 45 de ani, Magyar este avocat şi fost insider al sistemului construit de Viktor Orbán. A făcut parte din Fidesz încă din 2002 şi a ocupat funcţii în instituţii de stat, fiind mult timp perceput ca un om al establishmentului. Ruptura sa de putere s-a produs în 2024, după scandalul graţierii care a dus la demisia preşedintei Katalin Novák şi a fostei ministre a Justiţiei, Judit Varga. În acel moment, Magyar a ieşit public şi a început să denunţe corupţia şi mecanismele interne ale regimului Orbán, transformându-se rapid din personaj secundar în principal lider al opoziţiei.

Ascensiunea sa a fost una fulgerătoare. Partidul Tisza a obţinut aproximativ 30% la alegerile europarlamentare din 2024, iar de atunci a reuşit să atragă votanţi din zone foarte diferite: conservatori dezamăgiţi de Fidesz, tineri proeuropeni, dar şi alegători preocupaţi mai degrabă de inflaţie, sănătate şi corupţie decât de retorica guvernamentală despre „ameninţările externe”.

Tocmai acest amestec de profil conservator, discurs anti-corupţie şi experienţă de insider îl face pe Magyar primul rival credibil al lui Orbán după 2010.

Programul său politic promite o repoziţionare clară a Ungariei în interiorul Uniunii Europene şi NATO. Tisza vrea deblocarea fondurilor europene îngheţate, reducerea dependenţei de energia rusească până în 2035, întărirea relaţiei cu partenerii occidentali şi creşterea cheltuielilor de apărare până la ţinta NATO de 5% din PIB până în 2035. În acelaşi timp, Magyar încearcă să păstreze un echilibru politic intern: susţine o linie dură pe migraţie, nu promite trimiterea de trupe în Ucraina şi evită să se rupă complet de electoratul conservator.

Pentru Bruxelles şi aliaţii occidentali, o eventuală victorie a lui Péter Magyar ar putea însemna o schimbare majoră de direcţie la Budapesta. El promite să readucă Ungaria pe o linie proeuropeană, să refacă încrederea cu partenerii din NATO şi să reducă influenţa rusă asupra statului ungar. Un guvern Tisza ar putea modifica relaţia Ungariei cu Ucraina, cu instituţiile europene şi cu dosarele de securitate care au tensionat relaţiile Budapestei cu aliaţii săi în ultimii ani.

Există şi limite practice pentru promisiunile lui Magyar. Tisza vorbeşte despre mai mulţi bani pentru apărare, sănătate şi reforme administrative, dar Ungaria se confruntă cu deficit bugetar ridicat şi cu o economie slăbită. În plus, după ani de propagandă anti-Ucraina din partea Fidesz, orice schimbare radicală de ton faţă de Kiev va trebui gestionată cu prudenţă, pentru a nu aliena o parte a electoratului.

Totuşi, drumul lui Magyar spre putere nu este lipsit de obstacole. Chiar dacă sondajele îl favorizează, rezultatul rămâne deschis, o parte importantă a electoratului era încă nehotărâtă înainte de vot. În plus, Orbán intră în cursă cu avantajul unui sistem pe care l-a remodelat în favoarea sa: control extins asupra spaţiului media, reguli electorale redesenate şi o infrastructură politică consolidată în cei 16 ani de guvernare.