Curtea Constituţională a României amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor, pentru data de 11 februarie.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR într-un comunicat.

Aceasta a fost a patra şedinţă a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciasle ale magistraţilor, după ce şedinţa din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenţi în sală. Anterior, altă şedinţa a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.

Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege.

Judecătorii Înaltei Curţi au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susţinând că noile reglementări afectează independenţa justiţiei şi conduc, în fapt, la desfiinţarea pensiei de serviciu pentru magistraţi. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenţi.

Prima formă a legii privind pensiile magistraţilor a fost respinsă de Curtea Constituţională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizaţie netă. Totodată, este propusă creşterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum şi majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziţie este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va creşte gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistraţii ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.