Câţi bani primeşte România, de fapt, din pachetul de 1.800 de MILIARDE al UE? Adevărul despre declaraţiile din campania electorală

Autor: Iulian Anghel Postat la 14 decembrie 2020 230 afişări

Câţi bani primeşte România, de fapt, din pachetul de 1.800 de MILIARDE al UE? Adevărul despre declaraţiile din campania electorală

Liderii UE s-au înţeles, la finalul săptămânii trecute, asupra pachetului financiar de 1.800 mld. euro, din care România ar putea primi 80 mld. euro.

„Acord important astăzi (joi – n. red.)  prin deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene şi a pachetului de relansare economică. România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme şi investiţii în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor“, a arătat preşedintele Klaus Iohannis, prezent săptămâna trecută la Bruxelles, la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE, unde a fost definitiv adoptat bugetul Uniunii pentru 2021-2027 şi planul de relansare de după criză.

„Acord în privinţa bugetului multianual şi a planului de relansare «Viitoarea generaţie UE». Acum putem începe implementarea şi reconstruirea economiilor noastre. Planul de relansare crucial va stimula tranziţia ecologică şi digitală“, a anunţat, prin Twitter, şi Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

Aprobat în vară şi prezentat cu pompă, planul este compus, practic, din două elemente centrale: bugetul multianual al UE, de puţin peste 1.000 mld. euro, şi planul postpandemie, de 750 mld. euro.

Bugetul multianual al UE este alimentat din contribuţia statelor membre ale Uniunii, în special din acel 1% din Produsul Naţional Brut care consolidează sus-numitul buget. România ar putea beneficia aici de 49 mld. euro, dar nu trebuie uitată nici contribuţia ei la bugetul UE care va diminua suma netă primită cu 15-16 mld. euro.

Cel de-al doilea pachet, inclus în marele plan „Viitoare generaţie a UE“, care urmăreşte reducerea poluării în UE spre zero, este împărţit în două părţi aproape egale. O primă parte ar urma să vină din împrumuturi pe care UE la va face în numele ţărilor membre (şi se speră că împrumuturile vor şi avantajoase, având în vedere suma imensă, dar şi garanţia supersolidă din spatele lor) şi o a doua parte din sume ce vor fi colectate prin impunerea unor taxe noi.

Din acest pachet, România ar putea avea parte de 15 - 16 miliarde de euro împrumuturi şi 15 miliarde de euro veniţi din noile taxe la care şi România ar trebui să contribuie.

Prin urmare, banii nu sunt chiar atât de mulţi pe cât au fost ei umflaţi în campania electorală când s-a repetat, până la obsesie, că „România va primi 80 de miliarde de euro de la UE“.

Pentru că România primeşte fonduri importante de la UE, echivalent a 2-3% din PIB, anual, dar plăteşte înapoi peste 1% din PIB. În plus, vorbind de planul de relansare postcriză, trebuie observat că jumătate din bani sunt împrumuturi, pe care România trebuie să le returneze. Dar, doar în anul aceasa şi doar până în octombrie, România s-a împrumutat de 15-16 miliarde de euro, adică cât tot împrumutul pe care ar urma să-l primească în baza planului „Next Generation EU“, întins pe ani de zile. Partea bună este că aceşti bani nu pot fi trimişi în consum, cum procedează Ministerului Finanţelor cu împrumuturile curente. Un lucru pe care mediul de afaceri român îl aplaudă, pentru că banii înseamnă comenzi pentru economie, în zone în care economia va fi modernizată. Partea proastă este că România va trebui să-şi închidă unele capacităţi industriale poluante. Iar România a mai trecut prin asta, în urmă cu peste două decenii, când minerilor disponibilizaţi din Valea Jiului li s-a spus că au o oportunitate rară de a se reprofila, culegând ciuperci prin pădure, mure şi zmeură, întrucât Munţii Parâng sunt bogaţi în zmeură şi ciuperci.

Preşedintele Iohannis este însă optimist: „Mă voi implica direct pentru a sprijini măsurile şi politicile publice care conduc la un mediu curat, şi aici mă refer în special la reducerea poluării aerului, solului şi apelor ţării noastre, precum şi la reducerea schimbărilor climatice şi la protejarea biodiversităţii. Toate acestea vor avea un efect benefic asupra calităţii vieţii oamenilor. Am spus deja că România îşi asumă o ţintă europeană de atingere a neutralităţii din punctul de vedere al carbonului până în 2050 şi susţine – şi asta voi sublinia astăzi - o ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030“.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID
Cele două oraşe din România care au luat faţa marilor capitale ale lumii, precum Londra şi Paris, şi au lăsat în urmă Bucureştiul ee
Mediafax
Comisia Europeană a aprobat vânzarea unei inimi artificiale. Ea va intra pe piaţă la jumătatea anului 2021 Comisia Europeană a aprobat vânzarea unei inimi artificiale. Ea va intra pe piaţă la jumătatea anului 2021
România, „pregătită pentru intrarea în Schengen”. Convorbire telefonică între Florin Cîţu şi omologul olandez, Mark Rutte
MonitorulApararii
Revenirea temeinică a Turciei în Occident: explozie de şarm şi promisiuni la Bruxelles Revenirea temeinică a Turciei în Occident: explozie de şarm şi promisiuni la Bruxelles
Nord Stream 2: testul de rezistenţă al relaţiei dintre SUA şi Germania
MonitorulPartidelor
Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat
Tomac, despre Năsui şi Ciucu: Pretinşi politicieni moralişti. Justificare ieftină şi micime
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă” COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă”
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Operaţiunea „Mioriţa”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.