♦ Pieţele au suportat criza politică cu stoicism. Dar, dacă gluma se îngroaşă, atunci rezultatul ar putea fi chiar neplăcut. ♦ Totuşi: avem nevoie de un guvern, dar de orice guvern? ♦ Dragoş Cabat: Decât un guvern care să oprească reformele, mai bine lipsă ♦ Dar, criza costă. Potrivit unui studiu al Patronatului Concordia, o lună de criză costă 1,6 mld. lei.

Prelungirea perioadei de incertitudine politică vine cu consecinţe economice. De la nivelul la care statul se împrumută la cursul de schimb, leu/euro, la investiţiile străine care se diminuează pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă. De aceea, un guvern cu puteri depline trebuie instalat cât mai curând. Dar, „instalăm“ un nou guvern doar ca să aibă puteri depline?

„Credeţi că un guvern PSD-AUR va fi un guvern care să continue reformele ce sunt absolut obligatorii?“, se întreabă economistul Dragoş Cabat.

Consecinţele economice negative ale lipsei unui guvern cu puteri depline sunt bănuite, dar greu de cuantificat, la acest moment.

Vor deveni vizibile pe măsură ce obiectivele ce pot fi îndeplinite doar de un guvern cu puteri depline vor fi amânate: rectificarea bugetară, proiectul legii bugetului pe 2027, efortul de a convinge OECD că ţara merită să fie primită în club.

În primăvară, Confederaţia patronală Concordia a realizat un studiu care anticipa că o criză prelungită va costa România 100 de miliarde de lei. Studiul este făcut pentru cinci ani. Dacă ar fi să fie aşa, în cele patru luni de criză politică, România ar fi pierdut deja 6,6 mld. lei. Adică 1,6 mld. lei, în fiecare lună. Alţi economiştii spun că este greu, totuşi, de făcut estimări privind pierderile financiare din cauza crizei.

La 5 mai, momentul demiterii guvernului, randamentul obligaţiunilor româneşti care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale (obligaţiuni pe 10 ani) era de 6,7%. Ieri, 14 septembrie, a fost de 6,9% (potrivit S&P). La 5 mai, cursul leu/euro era de 5,21%, iar ieri a fost de de 5,25%.

Sunt două urgenţe ce obligă la existenţa unui guvern cu puteri depline, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank: „Prima urgenţă este rectificarea bugetară. Cea de-a doua priveşte pregătirea bugetului pentru 2027. Toate agenţiile de rating vor să vadă cum arată proiectul de buget pentru 2027, iar România nu-şi permite să-l amâne, cum s-a întâmplat în 2026. (Bugetul nu poate fi aprobat de un guvern demis - n. red.) În octombrie, vom avea raportul de evaluare al S&P. Mai mult, Fitch şi Moody’s, ne-au păstrat ratingul la «recomandat pentru inverstiţii», dar ambele instituţii cer să vadă cum arată datele pentru viitor. Trebuie să ne mişcăm repede. Este nevoie de o clarificare a situaţiei politice. România nu poate funcţiona pe pilot automat, precum Belgia care nu a avut un guven luni de zile. Şi nu sunt singurele lucruri care reclamă un guvern cu puteri depline. Ne chinuim cu aderarea la OECD şi fără un guvern cu care să se poată discuta, oamenii aceia vor crede că suntem neserioşi“.

Este nevoie de un guvern, dar ce fel de guvern?, se întreabă economistul Dragoş Cabat: „Nu lipsa unui guvern este problema, ci absenţa unui guvern care să facă reforme. Credeţi că un guvern PSD-AUR va fi un guvern care să continue reformele ce sunt absolut obligatorii?“

Potrivit lui Cabat, un guvern care va opri reformele va majora deficitul bugetar, ca să poată trăi. Creşterea economică, într-un asemenea caz, ar fi mai mică cu 1-2%. Se va împrumuta mai mult, va accentua dezechilibrele macro, cu preţul unei inflaţii mai mari şi al distrugerii a ceea ce am câştigat cu atâta trudă. Şi atunci întrebarea, spune Cabat: „Avem nevoie de un guvern cu puteri depline, dar de orice guvern, doar ca să spunem că avem un guvern cu puteri depline?“

Economistul Laurian Lungu spunea, în vară, că un guvern provizoriu este mai bun, pentru că nu poate emite ordonanţe de urgenţă care fac economiei mai mult rău decât bine. Azi, el afirmă: „Am spus că este bine cu un guvern cu mai  puţine puteri, pentru că nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă. Dar eu mă gândeam la 2-3 luni. Acum însă trebuie să avem un guvern cu puteri depline şi încă repede“.

Trei sunt motivele principale pentru care este nevoie de un guvern cu puteri depline, spune economistul. Primul este obligaţia de a avea repede un proiect de buget pentru 2027. Când eşti într-un proces de ajustare fiscală, trebuie să faci din vreme un buget. Agenţiile de rating vor să vadă bugetul pe 2027. Nu trebuie să ne bucurăm că Fitch şi Moody’s ne-au lăsat în pace. Riscul de retrogradare va fi mai mare în primăvara viitoare, decât a fost în această toamnă.

Cel de-al doilea motiv este că urmează discuţii aprinse pentru bugetul multianual al UE, iar primăvara lui 2027 va fi cea mai aprinsă pentru aceaste discuţii. Trebuie să avem pe cineva care să se implice total. Şi, al treilea motiv este că viitorul guvern va trebui să se gândească la un pachet fiscal de relansare economică. Trebuie văzut, după măsurile constrângătoare din ultimii doi ani, unde suntem şi ce măsuri trebuie să luăm ca să creştem. Mai apoi, trebuie să privim la situaţia internaţională unde riscul unor şocuri negative creşte şi este nevoie de un guvern pregătit să facă faţă acestor şocuri, spune Laurian Lungu.

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, rămâne fidel ideii sale că României îi este mai bine cu un guvern cu puteri reduse, decât unul cu puteri depline: „Este mai bine pentru economie că nu avem un guvern cu puteri depline. Abia aşa putem spune că respectăm principiul <Checks and balances>. Parlamentul să adopte legi, iar guvernul să administreze, nu să dea ordonanţe de urgenţă“.

Cât despre urgenţa ca guvernul să aprobe rectificare bugetară, ceea ce un guvern demis nu poate face, Codirlaşu spune: „Foarte bine. Sper să nu se facă“. Pentru că, argumentează preşedintele CFA România: De câte ori rămâne unul fără bani, pentru că a cheltuit în şase luni tot ce-i fusese alocat pentu 12 luni, repede la guvern să-i de restul la rectificare. Nu, oamenii trebuie să înveţe să cheltuiască atât cât au primit la început de an. „Miâe frică de un nou guvern care se pune din iar pe cheltuieli nesăbuite“.