Departamentul Securităţii Statului (DSS) avea 14.629 de angajaţi spre finalul regimului comunist, potrivit unor cifre prezentate în premieră de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Datele publicate de CNSAS pe platforma Facebook provin din documente din septembrie 1988 şi oferă o imagine asupra dimensiunii aparatului care asigura supravegherea şi controlul societăţii.

Peste 6.000 de cadre numai în aparatul central

Potrivit CNSAS, datele provin din documente datate 24 septembrie 1988, păstrate în dosarul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul şef al Departamentului Securităţii Statului.

Din totalul de 14.629 de angajaţi, 6.023, respectiv 41,17%, făceau parte din aparatul central al DSS din Bucureşti. Alte 2.737 de cadre, reprezentând 18,71%, erau încadrate în Trupele de Securitate, iar aparatul teritorial însuma 5.869 de persoane, adică 40,12% din efective.

Cifrele includ şi aproximativ 1.200 de angajaţi civili fără grad militar, care desfăşurau activităţi tehnice, logistice, administrative şi de secretariat.

Aparatul central concentra principalele structuri informative şi operative. Direcţia a IV-a, responsabilă de contrainformaţiile militare, avea 1.022 de cadre, în timp ce Unitatea Specială „F”, responsabilă de filaj, număra 745 de angajaţi.

USLA avea 772 de cadre.

Sute de angajaţi pentru interceptări, filaj şi controlul corespondenţei

Documentele prezentate de CNSAS permit şi o radiografie a mecanismelor de supraveghere folosite de regimul comunist.

Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări şi ascultări, avea 466 de angajaţi. Unitatea „F”, care se ocupa de filaj, observaţie stradală şi investigaţii, dispunea de 745 de persoane, iar Unitatea Specială „S”, implicată în controlul scrisorilor, coletelor şi altor trimiteri poştale, avea 356 de angajaţi la nivel central.

Direcţia I, care coordona supravegherea populaţiei din perspectiva conformării ideologice, avea 103 angajaţi în structura centrală, activitatea fiind continuată în teritoriu de serviciile corespunzătoare.

Bucureşti, Constanţa şi Timiş aveau cele mai mari efective teritoriale

Securitatea Municipiului Bucureşti dispunea de 557 de cadre, fiind cea mai mare structură teritorială. Dintre judeţe, Constanţa avea 285 de cadre, Timiş - 271, Prahova - 261, Cluj - 251 şi Braşov - 212.

La Sibiu erau încadrate 144 de cadre ale Securităţii, dintre care 119 bărbaţi şi 25 de femei.

La polul opus, cele mai reduse efective erau în Covasna, cu 73 de cadre, Ialomiţa şi Sălaj, cu câte 76, şi Călăraşi, cu 78.

Doar 22 de femei ocupau funcţii de conducere

Datele CNSAS oferă informaţii şi despre structura de gen a aparatului. În DSS lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din total, în timp ce 84,30% dintre angajaţi erau bărbaţi.

Accesul femeilor la conducere era extrem de redus. Doar 22 ocupau asemenea funcţii în întregul aparat: 11 în structura centrală şi 11 în structurile teritoriale. În Trupele de Securitate, niciuna dintre cele 254 de femei încadrate nu avea o funcţie de conducere.

CNSAS precizează că imaginea de ansamblu a fost obţinută prin coroborarea a două tabele din arhiva instituţiei, documentele originale fiind păstrate în fondul Cabinetului Iulian Vlad.