Aprecierea puternică a Bursei de Valori Bucureşti din 2025, cel mai bun an pentru piaţa locală de acţiuni după 2009, s-a transferat direct în randamentele fondurilor de pensii private Pilon II, care au înregistrat cel mai bun rezultat anual din istoria sistemului. 

 

Cele şapte fonduri obligatorii au obţinut un randament mediu ponderat de 19,2% în 2025, potrivit calculelor APAPR, într-un context în care indicele BET a crescut cu aproximativ 46% fără dividende şi cu circa 55% incluzând distribuţiile de numerar.

 

Cel mai ridicat randament anual din sistem a fost obţinut de fondul ARIPI, administrat de Allianz-Ţiriac Pensii Private, care a încheiat 2025 cu un câştig de 19,9%. Performanţa a venit într-un an în care portofoliul fondului a fost dominat de titluri de stat, cu o pondere de aproape 60% din active, şi de acţiuni listate, care reprezentau circa 27,7% din total, potrivit calculelor realizate de ZF de la ASF. Expunerea semnificativă pe acţiuni locale, în special din sectorul energetic şi bancar, a amplificat efectul creşterii accelerate a pieţei de capital.

 

Un randament foarte apropiat, de 19,5%, a fost raportat atât de fondul NN, cel mai mare administrator din sistem, cât şi de Metropolitan Life. În cazul NN, structura portofoliului reflectă profilul clasic al Pilonului II, cu aproximativ 67,7% din active investite în titluri de stat şi aproape 24% în acţiuni. Creşterea valorii companiilor mari listate la Bucureşti, precum OMV Petrom, Hidroelectrica sau Banca Transilvania, a avut un impact direct asupra performanţei, fondul fiind cel mai mare investitor instituţionali de pe piaţa locală. Metropolitan Life a beneficiat, la rândul său, de o pondere ridicată a acţiunilor, de

peste 27% din active, într-un an favorabil pieţelor de capital.

 

Fondul AZT Viitorul Tău, administrat de Allianz-Ţiriac, a încheiat anul cu un randament de 19,1%. Portofoliul acestuia a avut una dintre cele mai mari ponderi ale titlurilor de stat din sistem, de peste 66%, dar şi o expunere consistentă pe acţiuni, de aproape 26%. Evoluţia pozitivă a obligaţiunilor guvernamentale româneşti, într-un context de ajustare a percepţiei de risc asupra României şi de temperare a presiunilor inflaţioniste, a contribuit suplimentar la randament, alături de aprecierea pieţei de acţiuni.

 

Fondul BCR Pensii a raportat un câştig de 19% în 2025. Structura portofoliului a fost relativ echilibrată pentru standardele Pilonului II, cu circa 64% din active plasate în titluri de stat şi aproximativ 23% în acţiuni. În plus, fondul a avut o expunere mai vizibilă pe obligaţiuni corporative şi pe alte instrumente financiare, ceea ce a permis captarea beneficiilor din mai multe clase de active într-un an favorabil pieţelor financiare locale.

 

Un randament de 18,2% a fost obţinut de fondul Vital, administrat de Carpathia Pensii. Deşi sub media sistemului, performanţa rămâne una ridicată în termeni istorici. Portofoliul Vital includea la finalul lui 2025 aproximativ 64,5% titluri de stat şi aproape 24% acţiuni, la care s-au adăugat investiţii în obligaţiuni corporative şi alte instrumente. Diferenţa faţă de fondurile cu randamente de peste 19% a fost dată, în principal, de o expunere uşor mai redusă pe acţiuni într-un an dominat de creşterea bursei.

 

Cel mai mic randament din sistem a fost raportat de fondul BRD Pensii, cu 17,5% în 2025. Chiar şi aşa, rezultatul se situează mult peste mediile istorice ale Pilonului II. Fondul BRD a avut una dintre cele mai mari ponderi ale titlurilor de stat, de peste 71% din active, şi cea mai redusă expunere pe acţiuni, de aproximativ 21%. Această structură mai conservatoare a limitat participarea la raliul puternic al Bursei de Valori Bucureşti, dar a oferit stabilitate într-un context de volatilitate istorică a pieţelor financiare.

 

Per ansamblu, anul 2025 a marcat un moment de referinţă pentru Pilonul II, cu active nete ajunse la 201,6 miliarde de lei, echivalentul a 10,5% din PIB, şi cu randamente care au depăşit semnificativ inflaţia. Pentru cei 8,4 milioane de participanţi, dintre care circa 4,6 milioane contribuie lunar, evoluţia din 2025 confirmă rolul fondurilor de pensii private ca principal mecanism de economisire pe termen lung şi ca beneficiar direct al dezvoltării pieţei de capital româneşti.