Ministrul educaţiei, Daniel David a fost întrebat de jurnalişti dacă a făcut o analiză de impact când a propus măsura care vizează tăierea burselor elevilor, iar răspunsul lui s-a referit la prezenţa la Bac a unei generaţii de elevi, un subiect despre care Ziarul Financiar a scris pe larg. 

„Avem astfel de analize, dar haideţi să vă spun eu altceva apropo de cum te uiţi la analize. În 2023, 2024 şi 2025 am început să dăm burse – de merit, de rezilienţă. Spuneţi-mi, prezenţa la bacalaureat prin raportare la câţi au terminat liceul are vreo modificare spectaculoasă, importantă? Rezultatul la bacalaureat, procentul de succes a avut vreo modificare importantă? Acea generaţie a prins doi ani cu bursă, timp în care elevii au fost bine susţinuţi şi au avut vreme să se pregătească pentru bacalaureat. Nu spun că e singurul criteriu, sunt şi alţi indicatori, sunt şi analize în spaţiul public. Sunt aspecte pozitive, dar şi aspecte care nu se ridică la nivelul aşteptărilor. Sunt, pe de-o parte, de acord că timpul e scurt, nu te aştepţi să se întâmple foarte multe, dar nu e nici puţin, sunt totuşi doi ani, jumătate din ciclul de liceu”, a spus Daniel David. 

Ministrul Educaţiei spune că nu s-au văzut schimbări spectaculoase în prezenţa la Bac de când s-a schimbat sistemul de burse şi copiii au început să primească şi alte tipuri de burse în afară de cele sociale şi de merit, însă datele nu sunt de partea lui.

Ministrul Daniel David a lăsat să se înţeleagă că efectele burselor de merit şi rezilienţă acordate în ultimii doi ani ar fi minime. Însă cifrele spun altceva: în 2023-2024, procentul elevilor care nu au ajuns să susţină Bacul a fost de 39,7%, cel mai mic din ultimii 11 ani. Cu un an înainte, a fost tot sub 40%. În 2022, anul de referinţă pentru ministrul educaţiei, ponderea era de aproape 44%. Este, deci, o îmbunătăţire. Nu spectaculoasă, dar reală. Şi cu atât mai importantă într-un sistem unde aproape 100.000 de copii dintr-o generaţie dispar de pe parcursul educaţional înainte de examenul de bacalaureat.

Aşadar, datele oficiale arată că, în cei doi ani în care au fost acordate masiv bursele de merit şi rezilienţă, sistemul de educaţie a reuşit pentru prima oară în mai bine de un deceniu să reducă pierderile de elevi înainte de Bac sub pragul psihologic de 40%.

Dacă în 2014-2015 aproape jumătate (49,2%) dintre copiii care au intrat în clasa I nu au mai ajuns să susţină Bacul 12 ani mai târziu, în 2023-2024 proporţia a scăzut la 39,7%, iar în 2024-2025 e de 39,9%. Este cea mai mică pierdere procentuală înregistrată de sistemul românesc în ultimii 11 ani.

Mai clar spus, în cifre absolute, sistemul a pierdut în 2023-2024 „doar” 80.305 elevi dintr-o generaţie care a început şcoala cu 202.134 de copii. În 2015, pierderile erau aproape duble: 141.582 de elevi dispăruţi din parcursul şcolar până la Bac.

Este, desigur, prematur să spunem că bursele sunt factorul unic de influenţă. Dar să spui că „nu s-a întâmplat mare lucru” înseamnă să ignori tocmai semnele de progres care ar trebui întărite, urmărite, îmbunătăţite – nu eliminate.