Piaţa Sfatului va fi „punctul zero“ al Via Transilvanica la Braşov. Alin Uşeriu, preşedintele asociaţiei Tăşuleasa Social şi coordonatorul proiectului Via Transilvanica, împreună cu reprezentanţii primăriei, a stabilit punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referinţă al traseului la Braşov, iar în această săptămână vor stabili şi celelalte 9 puncte de referinţă din traseul ce străbate municipiul.

„Eu stau chiar pe locul pe care va fi borna din Braşov. Eu cred că este un dar foarte, foarte frumos pentru oraşul Braşov. Din acest moment, când va fi instalată borna, el devine practic a treia poartă de intrare şi de ieşire din Via Transilvanica, alături de Putna şi Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica în general şi oraşul Braşov au fost deja foarte des puse laolaltă - şi National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. Traseul începe de la Viscri şi merge 170 de kilometri prin judeţul Braşov, până când ajunge aici. Practic, mă uitam la aceste articole care sunt foarte măgulitoare pentru ţara noastră şi Braşovul şi Via Transilvanica reprezintă foarte frumos ţara noastră.

Cred că a fost o intuiţie foarte bună şi din partea lor, a fost o muncă susţinută din partea echipei noastre. Le mulţumesc celor de la autorităţile locale care sunt parte din acest proiect. Via Transilvanica, din acest moment, eu deja v-am dăruit-o vouă, face parte din Braşov şi aparţine Braşovului. Nu este nici a fraţilor Uşeriu, nu este nici a Tăşuleasa Social. El este cel mai bun ambasador pe care îl are România şi sunt nespus de bucuros că ne aflăm acum pe locul viitoarei borne“, a declarat Alin Uşeriu.

Borna va fi amplasată în Piaţa Sfatului, la intrarea pe strada Apollonia Hirscher, în prima jumătate a lunii iunie. Pe teritoriul administrativ al municipiului vor mai fi instalate încă 9 borne care vor marca traseul.

În judeţul Braşov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri şi este cea mai recentă amenajare din traseu. Drumeţii vor putea să parcurgă cei 170 de kilometri prin zone ofertante, cu plecare din satul Viscri, punctul final fiind municipiul Braşov.

Potrivit lui Alin Uşeriu, la finalizarea traseului din Braşov, Via Transilvanica va avea 1550 de kilometri, semnalizaţi şi marcaţi cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea şi borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică. Bornele din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul Tăşuleasa Social de către artişti sculptori români sau străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din Via Transilvanica una dintre cele mai mare expoziţii de sculptură în aer liber din lume.

„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanţă de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeaşi masă cu acestea şi, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneţ decât Via Transilvanica, şi pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizaţii non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea naţională este un lucru foarte preţios, că zona rurală trebuie luată în seamă şi trezită la viaţă, şi acest tip de experienţă este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a adăugat coordonatorul Via Transilvanica.

Via Transilvanica este un drum de lungă distanţă, un concept cunoscut şi întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea iniţiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanţă de clasă mondială, care leagă regiuni şi comunităţi diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, şi care să le ofere drumeţilor care aleg să străbată acest traseu trăiri şi experienţe unice într-un cadru natural şi cultural autentic, variat şi cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât şi internaţional.

Proiectul Via Transilvanica a fost iniţiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, şi a venit ca răspuns al asociaţiei Tăşuleasa Social la nevoia de a avea un proiect naţional care să fie cu adevărat despre unire. Aşa s-a născut conceptul „drumul care uneşte”. Via Transilvanica uneşte nu doar judeţele prin care trece, dar şi întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei şi a întregii ţări şi nu în ultimul rând, pe toţi cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drubeta Turnu Severin. Amenajarea şi întreţinerea traseului şi realizarea bornelor se bazează pe voluntariat şi donaţii.

Recent, National Geographic a situat Braşovul în topul „Cele mai bune 25 de destinaţii din lume în 2025“ din ghidul său de călătorie, recomandând oraşul nu numai pentru că este poarta de intrare în Transişlvania, „un tărâm al pădurilor străvechi, satelor rustice şi vârfurilor Carpaţilor“, ci şi pentru apropierea de Via Transilvanica.