„Administraţia noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori", a explicat premierul, precizând că „între numărul maxim de posturi unde poate acţiona guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante.”, a spus Bolojan.

Din acest motiv a respins propunerea Ministerului Dezvoltării. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% mi-am dat seama că de fapt facem ce-am mai făcut. Le spunem oamenilor că vom face reduceri a căror efecte sunt aproape nule”.

Premierul a prezentat un grafic cu simulările pentru reduceri efective. Pentru o reducere de 5% efectivă „ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim", cu impact asupra a sub 1000 din cele 3200 unităţi administrative. Pentru 10% reducere ar fi necesară o reducere de 40% din numărul maxim, ceea ce înseamnă că „în jumătate din unităţile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal". Pentru 15% reducere ar trebui o reducere de 45%, „în aproape 2000 de unităţi administrative, deci în 60% trebuie făcute reducere".

„La 10% reducere de personal asta ar însemna aproximativ 13.000 de posturi, dar acestea ar fi posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale", a precizat Bolojan.

Premierul a dat ca exemplu experienţa din judeţul Bihor: „ Eu ştiu că funcţionează aceste lucruri pentru că le-am făcut", explicând că „din milioanele de euro economisite în fiecare an din aceste cheltuieli s-au dus banii în investiţii."

Premierul a spus că toate aceste calcule vor fi publice şi se va vedea pe fiecare judeţ din România şi pe fiecare localitate din România care administraţii trebuie să facă reduceri şi care „au personalul calculat corect şi nu trebuie să facă nimic”.

Bolojan a subliniat necesitatea măsurilor pentru administraţiile care „nu pot funcţiona fără sprijin de la stat", pentru că „altfel, an de an, încep să primim notificări, nu mai avem bani de salarii pe ultimele luni”.