Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de vineri, 8 august, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.

De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din 2025.

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

Boardul BNR s-a întrunit vineri pentru cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din anul 2025, după ce în lunile precedente a menţinut dobânda-cheie, iar în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale ratei, până la 6,5%, de la 7% în 2023.

Majoritatea analiştilor au anticipat că banca centrală va menţine dobânda-cheie la 6,5% şi astăzi având în vedere în special incertitudinile mari şi riscurile în creştere pentru inflaţie, după majorările de taxe, precum şi după liberalizarea preţurilor la energie.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 octombrie 2025.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte semnificativ în T3/2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării cotelor de TVA şi a accizelor, începând cu 1 august.

Totuşi, BNR apreciază că inflaţia va scădea brusc în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce efectele directe ale scumpirilor la energie şi taxe se vor estompa. Ulterior, inflaţia va continua să se reducă treptat, reintrând şi coborând tot mai mult în interiorul intervalului ţintei spre finele orizontului proiecţiei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunţat decât în proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.

Rămân în continuare incertitudini legate de măsurile ce ar putea fi adoptate pentru a continua reducerea deficitului bugetar, conform planului agreat cu Comisia Europeană. De asemenea, riscuri importante pentru economie şi, implicit, pentru evoluţia inflaţiei pe termen mediu, vin din contextul internaţional, marcat de războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu şi conflictele comerciale la nivel global.

“În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, subliniază BNR.

Vedeţi aici comunicatul integral al BNR