Modificarea impozitării câştigurilor pe piaţa de capital riscă să reducă interesul investitorilor şi să taie din potenţialele încasări ale statului din vânzarea de pachete minoritare la companii precum producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (H2O) şi Romgaz (SNG), principalul producător şi furnizor de gaze naturale din ţară. Un cadru fiscal predictibil ar susţine viitoarele listări şi ar permite valorificarea acestor pachete la evaluări mai bune, consideră Lucian Isac, director general al casei de brokeraj Estinvest.

„Nu ştim exact cum vor arăta următoarele pachete de măsuri fiscale şi dacă piaţa de capital va fi afectată. Primul pachet făcea referire la impozitul pe dividend de 16%, o creştere consistentă dacă ne uităm în urmă cu câţiva ani când era 5%, 8% şi 10%. O strategie coerentă a guvernanţilor ar fi aceea în care s-ar păstra actualul mod de impozitare a câştigurilor pe piaţa de capital”, spune el.

Deşi programul de guvernare menţiona o posibilă creştere la 10% a impozitului pe câştigurile din tranzacţii bursiere, Ministerul Finanţelor a precizat luna trecută că această măsură nu face parte din primul pachet de ajustări fiscale al Executivului. Anterior deciziei, actorii din piaţă semnalau că o astfel de modificare ar putea provoca marcări rapide de profit şi retrageri de capital, mai ales dacă pierderile nu ar fi deductibile.

„Am să fac o paranteză aici: având în vedere că statul are nevoie de foarte mari resurse, iar aceste resurse se află fie în Pilonii 2 şi 3, fie în buzunarele investitorilor persoane fizice, banii respectivi ar putea fi atraşi, cum de altfel se şi discută, prin vânzarea de 5%-maxim 10% din Hidroelectrica, Romgaz”, continuă Lucian Isac.

Dacă statul ar vinde 10% din Hidroelectrica, companie evaluată la 56 de miliarde de lei la Bursa de Valori Bucureşti, ar aduce circa 5,4 miliarde de lei la buget, păstrând totuşi controlul cu cele 70% din acţiuni pe care le-ar deţine, conform calculelor realizate de ZF. În plus, o astfel de operaţiune ar extinde baza de investitori şi ar creşte lichiditatea acţiunilor societăţii.

„Fondul Proprietatea vrea să îşi listeze pachetele la Aeroporturi Bucureşti, Salrom. Dacă listările ar veni pe fondul actualei grile de impozitare ar fi un beneficiu pentru stat, care ar putea să vândă la nişte multiplii mai buni. Ar fi o mare eroare dacă ar umbla la procentul de impozitare, nefăcând decât să strice ecosistemul care deja s-a creat şi care de abia aşteaptă pachetele respective.”

Compania naţională Aeroporturi Bucureşti reprezintă 58% din valoarea activului net nelistat al Fondului, în timp ce producătorul de sare Salrom contribuie cu aproximativ 17%. FP deţine 20% din capitalul social al primei societăţi şi 49% din acţiunile celei de-a doua.

În iulie 2021, adunarea generală a acţionarilor Salrom a aprobat în principiu listarea companiei la BVB, printr-o ofertă publică a acţiunilor deţinute de FP. Apoi, în iulie 2022, Guvernul a emis un memorandum care sprijină această listare, o etapă importantă pentru vânzarea parţială sau totală a participaţiei Fondului. În februarie 2024, acţionarii au numit un nou consiliu de administraţie, iar din iulie 2024 a fost numit directorul general. Fondul continuă să colaboreze cu compania pentru pregătirea ofertei publice, reiese din raportul FP la T1/2025.

Emitentul şi-a vândut participaţia de 20% din acţiunile Hidroelectrica la un preţ de 104 lei pe acţiune în vara lui 2023, preţul fiind situat la mijlocul intervalului propus, între 94 şi 112 lei, şi sub valoarea contabilă de 124,6 lei raportată de FP la sfârşitul anului 2022. Valoarea finală, stabilită la nivelul median al ofertei, a fost decisă chiar dacă tranşa pentru investitorii individuali a fost suprasubscrisă de 4,3 ori, iar cererea din partea investitorilor instituţionali a fost acoperită integral încă din prima zi.

„Ai o masă de investitori care sunt pregătiţi să investească pe o impozitare predictibilă şi tu nu trebuie să faci altceva decât să vinzi. Dacă te zgârceşti la tărâţe şi modifici impozitarea, de exemplu pe câştigurile din piaţa de capital, s-ar putea ca beneficiile să fie mai mici chiar şi decât actualul sistem de impozitare”, adaugă CEO-ul Estinvest.

Discuţiile privind viitoarele pachete de măsuri fiscale — unele cu impact direct asupra pieţei de capital — au loc într-un moment în care indicele BET al Bursei de Valori atinge niveluri istorice, în creştere cu peste 20% de la începutul anului. În ultimele două luni, indicele a avansat cu 8%, susţinut în principal de reacţiile pozitive ale investitorilor faţă de primul set de ajustări fiscale, care vizează reducerea deficitului bugetar al României.

„Nu mai vorbesc de felul în care va acţiona piaţa. Atunci, statul va veni să vândă pe o piaţă în scădere (...) Dacă se modifică ceva, s-ar putea ca finalul de an să aducă piaţa la nişte multiplii mai mici decât vedem acum. Dar cred că indicele BET va închide peste 20.000 de puncte”, mai spune Lucian Isac.