♦ Faţă de anul 2022, Bucureşti-Ilfov şi Cluj, judeţele cu cele mai mari volume ale subscrierilor au înregistrat creşteri de 29%, repectiv 16% în 2023 ♦ Iaşi completează podiumul, cu a doua cea mai mare creştere a volumului de prime brute subscrise, dar încă se menţine sub pragul de 1 mld. lei.

Piaţa asigură­ri­lor a crescut pu­ter­nic în ultimii trei ani, ducând ni­ve­lul sub­scrierilor la peste 18 mld. lei în 2023. Deşi avansul a fost unul con­sistent, începând cu un ritm de 24% în anul 2021, urmând o creştere de 16% în 2022 şi menţinându-se un ritm de două cifre, respectiv 10% în 2023, princi­palul motor a fost piaţa RCA.

Odată cu falimentele răsunătoare City In­surance şi Euroins, asigurătorii s-au repo­ziţionat, iar odată cu un risc mai mare din cazua acestor fa­limente şi tarifele au să­rit de normalul cu care toată lumea era obiş­nuită, respectiv pre­ţuri de 400-500 lei pentru o poliţă RCA pe 12 luni.

Noul normal şi influenţa pieţei RCA în evoluţia pieţei asigu­rărilor per total se văd şi la nivelul judeţelor, cu creş­teri de două cifre la principalele 10 judeţe cu cele mai mari volume ale pri­melor brute subscrise.

Bucureştiul împreună cu judeţul Ilfov fiind şi principalul pol de dezvoltare al României, întotdeauna va avea o cifră semnificativ mai mare decât orice alt judeţ cu care putem compara. Astfel, volumul primelor subscrise în Bucureşti-Ilfov a depăşit pragul de 6 mld. lei în 2023, cu o creştere puternică de 29% faţă de 2022.

Clujul, rivalul Bucureştiului, a depăşit în 2023 pragul de 1 mld. lei în ceea ce priveşte volumul de prime brute subscrise, cu un avans de 16% faţă de anul 2022.

Iar podiumul este completat de Iaşi, care a reuşit să ajungă la un nivel al subscrierilor mai mare decât Timiş, de 684 mil. lei, înre­gis­trând al doilea cel mai mare ritm de creş­tere, de 25%. Deşi Iaşiul, ca şi celelalte ju­deţe mai mari pot fi considerate importante zone de dezvoltare din România, volumul de pr­ime brute susbcrise este semnificativ mai mic decât cel din Cluj sau mai ales din Bucureşti-Ilfov. Acest lucru înseamnă că în aceste judeţe şi nivelul de protecţie este mai redus, dar şi spaţiul pentru dezvoltarea pieţei asigurărilor este mai mare.

Timişul, care se află pe poziţia a patra în clasamentul judeţelor cu cele mai mari volu­me ale primelor brute subscrise, a înregistrat cel mai mic avans al subscrierilor, respectiv 7% în 2023, până la 615 mil. lei, fiind urmat de Argeş cu un volum al primelor subscrise de 598 mil. lei, în creştere cu 16% în 2023 faţă de 2022.

Constanţa se află pe poziţia a şasea în topul subscrierilor pe judeţe, cu un avans al subscrierilor de 13%, până la 591 mil. lei, foarte aproape de Argeş.

Pe locul 7 în acest clasament urmează Braşovul, cu un volum al subscrierilor de 563 mil. lei, în creştere cu 11% în 2023 faţă de 2022, iar pe poziţia a opta se află Prahova, cu un volum al primelor brute subscrise de 509 mil. lei, în creştere cu 11% comparativ cu 2022.

Ultimele două judeţe din top 10 în funcţie de volumele primelor brute susbcrise sunt Dolj, care a ajuns la subscrieri de 478 mil. lei, în creştere cu 12%, în timp ce judeţul Bihor, ocupantul poziţiei 10 din top, a ajuns la subscrieri de 429 mil. lei, în creş­tere cu 11% faţă de anul 2022.

În ciuda creşterilor consemnate la nivelul fiecărui judeţ din perspectiva volumului de prime brute subscrise, se observă că există mult potenţial. Dacă în judeţul Cluj, volumul subscrierilor a depăşit 1 mld. lei, potenţialul pentru ca şi celelalte judeţe să ajungă cel puţin la acelaşi nivel există.

În 2023 piaţa asigurărilor a închis anul cu un volum al primelor brute subscrise de 18,2 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2022, din care circa 15,2 mld. lei au fost subscrieri pe zona asigurărilor generale şi aproape 3 mld. lei pe zona asigurărilor de viaţă.