Cel mai intens dezbătut proiect de lege din România în ultimele 24 de ore vizează modalitatea de plată pe viitor a pensiilor private Pilon II şi Pilon III, un sistem în care 9,3 milioane de participanţi au acumulat active record de aproximativ 180 miliarde de lei, echivalentul a 10% din PIB, şi acolo unde presiunea în următorii ani va fi tot mai mare pe fondul “fiorului” adus de retragerea din activitate a decreţeilor.

Dan Armeanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi unul dintre principalii autori ai acestui proiect, explică pentru Ziarul Financiar importanţa adoptării unui cadru legal pentru plata acestor pensii.

„Prezentul proiect de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE. În cadrul procesului de aderare a ţării noastre la această organizaţie – obiectiv strategic al politicii externe române – OCDE a avut ca unică solicitare prioritară în domeniul pensiilor private, adoptarea unui cadru legislativ primar care să reglementeze faza de plată.

 În luna septembrie anul acesta, în cadrul sesiunii de evaluare a Comitetului pentru Pieţe Financiare din cadrul OCDE, România va trebui să prezinte modul de ducere la îndeplinire a acestei recomandări prioritare în sistemul pensiilor private, sistem care are în prezent peste 9 milioane de participanţi şi active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB. Este astfel necesară, în prezent, adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii, pentru a oferi participanţilor predictibilitate şi o garanţie reală că economiile lor se vor transforma în venituri sigure, pe termen lung.”

Proiectul propune introducerea fondurilor de plată a pensiilor private, constituite special în acest scop, care vor fi administrate de entităţi autorizate, denumite furnizori de pensii private.

Entităţile care vor putea deveni furnizori sunt: administratorii actuali de fonduri de pensii private, societăţile de asigurare de viaţă, societăţile de administrare a investiţiilor sau societăţile noi, special înfiinţate în acest scop, în baza legii. Mecanismul este construit în două direcţii principale, respectiv pe două forme de pensie privată: pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii.

În cazul fondurilor de retragere programată, legea prevede că pensia va fi plătită lunar, pentru o perioadă determinată, stabilită prin contractul de plată încheiat între participant şi furnizorul fondului.

“Valoarea pensiei lunare este fixă şi egală cu valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii, exceptând ultima tranşă lunară, care reprezintă o plată reziduală. Această sumă va fi actualizată anual, în funcţie de valoarea indemnizaţiei sociale stabilită prin legislaţia sistemului public de pensii”.

În cazul în care activul personal acumulat este suficient pentru o perioadă de plată mai lungă, pensia lunară poate depăşi acest cuantum, cu condiţia ca suma totală să fie distribuită pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Furnizorul garantează că suma plăţilor realizate către participant (sau către moştenitorii acestuia) va fi cel puţin egală cu valoarea activului pe baza căruia s-a încheiat contractul de plată.

În cazul decesului participantului în timpul perioadei de plată, moştenitorii acestuia vor beneficia de o plată unică, reprezentând valoarea activului rămas în contul participantului decedat.

“Alegerea termenului de referinţă de 10 ani se bazează pe date statistice privind speranţa de viaţă în România, conform EUROSTAT. Astfel, speranţa de viaţă la naştere este în medie de 76,6 ani (80,5 ani pentru femei şi 72,9 ani pentru bărbaţi), iar speranţa de viaţă actuală este de 75,1 ani (79,2 ani pentru femei şi 71,3 ani pentru bărbaţi). Luând în calcul vârsta standard de pensionare de 65 de ani, rezultă o perioadă de plată a pensiei de cel puţin 10 ani pentru majoritatea participanţilor”, spune Armeanu.

Fondurile de pensii viagere vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a participantului sau a supravieţuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

“Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru, pe baza activului de care acesta dispune pentru obţinerea unei pensii private, şi se va calcula prin metode actuariale”.

Participanţii la fondurile de pensii private vor putea solicita, la cerere, o plată unică de până la 25% din activul personal înainte de începerea plăţii lunare, similar practicilor din alte ţări (Croaţia, Irlanda, Polonia, Bulgaria etc).

“Mai mult, trebuie precizat că un produs de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viaţa şi nu plata unei sume de bani o singură dată. De asemenea, produsul de tip pensie are şi un rol social care se realizează tocmai prin asigurarea unei plăţi eşalonate în perioada de pensionare, pentru a asigura un venit pe o perioadă cât mai mare pentru cei care nu mai sunt activi”.

Se introduce un prag minim pentru accesarea unei pensii private, stabilit la 12 indemnizaţii sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 lei în 2025). Sumele sub acest prag vor fi plătite integral, fără a fi transferate în fondurile de plată. Transferul activului către fondul de plată se va realiza la cererea participantului, fără penalităţi sau comisioane de transfer, iar alegerea furnizorului rămâne la latitudinea acestuia.